Tu n-auzi, române, un dangăt de clopot
Un vuiet amarnic foșnind din Carpați
Durerea străbună ce plânge în clocot
Când frații de-o samă își cheam-a lor frați,
Te scoală, române, te strigă iar glia…
Tu n-auzi cum fierbe de jale pădurea
Tăcerea de secoli își varsă potopul
Te strigă din vremuri uitate securea
Scânteia dreptății să zgândăre focul Citeste tot articolul
Sfinții Părinți spun: De păcatul care este mai aproape de tine, de acela să te fereşti!
Ce să duc eu grijă de curvie, dacă deocamdată nu mă bate la cap?
Nici de lăcomie, căci deocamdată nu mi-e foame!
De păcatul care-i cel mai aproape de tine, de acesta să te fereşti!
O zi binecuvântată tuturor!
Un ţăran, om bun la suflet, avea obiceiul să spună tuturor:
– Vedeţi cum e lumea asta? Cei mari au de toate şi sunt primiţi oriunde cu mare pompă, în timp ce pe noi, cei simpli, nimeni nu ne bagă în seamă. Cum de este posibil aşa ceva, cum de se poate una ca asta? Vom ajunge noi pe lumea cealaltă şi vom vedea cum o fi şi acolo …
Azi aşa, mâine aşa, până când, omul nostru a visat într-o noapte ceva nemaipomenit: se făcea că murise şi ajunsese la Poarta Raiului. Acolo, ce să vezi, veselie multă, îngeri adunaţi să-l întâmpine pe noul sosit, bucurie mare! Omului nu-i venea să-şi creadă ochilor. Atâtea pregătiri doar pentru el, un simplu creştin. Oricum, era fericit că urma să intre în rai, nici n-ar fi sperat şi la o asemenea primire.
Dar, când să intre pe poarta aceea minunată, înconjurat de tot acel alai, un înger se apropie de ţăranul nostru şi îi spuse:
– Omule, nu poţi intra pe aici, du-te ceva mai încolo şi vei găsi o portiţă mai mică, păzită de un înger. Intră pe acolo şi, mai târziu, ne vom revedea în grădinile minunate ale Raiului.
– Atunci pentru cine sunt toate aceste pregătiri? – a mai întrebat omul mirat Citeste tot articolul
Doamne ajuta dragi prieteni, am primit o parte din fotografiile făcute de prietenii noştri.
Este foarte important să fim susţinuţi de voluntari omenoşi în acţiunile noastre, iar sora Minodora Tătăruşanu este una dintre aceştia. De indata ce a primit suma de bani pe care am trimis-o catre dumneaei în scopul ajutorării celor sărmani, s-a apucat ca o albină de treabă, fără a lua în seamă vremea capricioasă şi noroiul.
Daca nu ar fi aceşti voluntari de suflet, ne-ar fi foarte greu să ducem la bun sfârşit planul nostru de într-ajutorare a celor necăjiţi.
Din suflet pentru suflet – Golăieşti 2015
Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, si cu jertfa fratiilor voastre, am reușit aducem bucurie şi în anul 2015 în ochișorii unor copii necăjiți din localitatea Golaiesti, România.
Redăm o parte a mesajului pe care l-am primit de la buna noastră prietenă Minodora:
„Dumnezeu să vă răsplătească grija pentru cei nevoiaşi rămași în tară! Părinte, cu ajutorul lui Dumnezeu, am reușit sa duc la îndeplinire misiunea cu care m-ați onorat si anul acesta… am cumpărat alimente neperisabile, fructe si dulciuri si am bucurat copiii din 6 familii cu condiții precare. Citeste tot articolul
– Părinte, trebuie să recunoaşteţi că Biserica pierde teren…
– Da unde a avut tarlale şi le-a pierdut?
– Nu părinte, din ce în ce mai mulţi creştini se duc la secte!
– Nu numărul contează… În Împărăţia lui Dumnezeu nu-i stână. Nu se mulg oile şi se face brânză.
În Împărăţia lui Dumnezeu se măsoară harismele.. urcăm pe trepta virtuţii, întaia, a doua, până la a 33-a şi de acolo în întalnirea cu Hristos în Slavă!
Biserica are nevoie de suflete cinstite, are nevoie de suflete corecte, de suflete adevărate, are nevoie de creştini trăitori care să ardă ca făclia în sfeşnic, de aceea vezi lumânarea care arde în faţa unei icoane, asta-i simbolul unui creştin în rugăciune. Aşa trebuie să fii tu!
Duhul Sfânt nu te perie, nu tolerează, nu te suportă în păcat.. fuge de tine pur şi simplu! Iar când noi suntem lipsiţi de Duhul Sfânt, pacatele noastre ne-au despărţit de el.
… căci este scris: „Cine nu are Biserica de mamă, nu-l are pe Dumnezeu de tată!” În momentul în care ai Sfânta Biserică de mamă, ai și pe Duhul Sfânt de acoperire și de pavăză…
Pentru că „În Biserica Slavei Tale stând, nouă în Cer ni se pare a sta…!” Citeste tot articolul
Un om avea mai mulţi copii, dar era foarte supărat, fiindcă fiii săi se certau: ei, purtându-se cu răutate.
Azi aşa, mâine aşa… într-un cuvânt, între flăcăi era mereu neînţelegere.
Multă durere îi pricinuiau tatălui, care ar fi vrut să-i vadă trăind în pace şi înţelegere.
Vreţi să vă spun cine sunt fraţii aceştia atât de cruzi unii cu ceilalţi? Suntem noi, oamenii.
Nu suntem noi toţi oamenii, fiii aceluiaşi tată, Dumnezeu? Ne înţelegem noi, unii cu ceilalţi? Ne iubim aproapele aşa cum ar trebui să o facem? Citeste tot articolul
Daca intrebi o musca: „Sunt flori in latura aceasta?” -, ea iti va spune: „Nu stiu. Ci stiu numai ca acolo jos, in groapa, sunt cutii de conserve, gunoaie, necuratii”, si iti va insira toate murdariile pe care a stat.
Dar daca vei intreba o albina: „Ai vazut vreo necuratie in latura aceasta?” -, ea iti va spune: „Necuratie? Nu, nu am vazut nicaieri. Aici locul este plin de flori bine mirositoare” – si iti va enumera o gramada de flori de gradina si salbatice.
Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul
Vezi, musca stie numai unde exista gunoaie, in timp ce albina stie ca acolo este un crin, mai departe o zambila…
Dupa cum mi-am dat seama, unii oameni seamana cu albina, altii cu musca Citeste tot articolul
Dragi prieteni, vă invităm la Sfânta Liturghie pe care o vom săvârşi cu ajutorul şi binecuvântarea bunului Dumnezeu, în ziua de duminică 14 februarie 2016 la ora 10:00, la Parohia „Naşterea Maicii Domnului” din Passau.
Parohia „Naşterea Maicii Domnului” Passau – în interiorul bisericii „spectrumKirche”, Schärdinger Str. 6, 94032 Passau
Cu mult, cu sute de ani în urmă, a trăit un rege puternic şi înţelept.
Într-o zi, plimbându-se prin curtea palatului său, a auzit, dincolo de ziduri, pe cineva care plângea. A dat imediat poruncă să fie deschise porţile şi a ieşit să vadă ce se întâmplase.
Nu-şi putea crede ochilor … Dacă în palatul său toţi oamenii erau mulţumiţi şi aveau de toate, acum vedea însă că la porţi erau adunaţi nevoiaşi, ce întindeau mâna pentru o bucată de pâine. Chiar lângă zid, era un copil ce plângea.
Când regele l-a întrebat ce i s-a întâmplat, copilul i-a răspuns că părinţii săi sunt bolnavi şi el nu are bani nici de hrană şi nici de doctorii, în timpul acesta, în jurul regelui s-a strâns o mulţime de oameni nevoiaşi, unul mai amărât decât celălalt, fiecare încercând să-şi spună păsul.
Mâniat de această situaţie pe care sfetnicii i-o ascunseseră, regele s-a întors în palat şi i-a chemat pe toţi bogătaşii la el Citeste tot articolul
Un om care nu credea în Dumnezeu, avea totdeauna obiceiul să spună că soarele, luna, pământul şi lumea întreagă s-au făcut ele singure.
Într-o zi, s-a dus la un vecin, care, spre deosebire de el, credea în Dumnezeu. Necredinciosul a văzut pe unul din pereţii casei un covor prea frumos.
A întrebat atunci pe vecin:
– „Cine a făcut covorul acesta?”
Gazda îi răspunse liniştit:
– „Nimeni”.
– „Cum aşa nimeni?” Citeste tot articolul