Se vorbeste prea mult despre rugaciune – Tipic, tipic si la inima nimic… Parintele Arsenie Papacioc, despre rugaciunea adevarata

Se vorbeste prea mult despre rugaciune – Tipic, tipic si la inima nimic… Parintele Arsenie Papacioc, despre rugaciunea adevarata

(e plin FaceBook-ul si internetul in general de cei care „ne invata cum sa ne rugam”… Avem nevoie de fapte, nu de vorbe, dragii mei… si de Sfintele Slujbe din Sfintele Biserici):

 

„Întâi, ce trebuie spus e că se vorbește prea mult despre rugăciune. Ăsta-i un lucru care nu trebuie vorbit, ci trebuie făcut. Stă în firea și în puterea oricui să priceapă lucrul ăsta.

Eu personal nu sunt pentru rugăciunea de tipic. Aceea are folosul ei aparte, mai ales disciplinar. Omul nu trebuie să fie tipicar. Trebuie să fie tipicar ca procedeu, în ce privește dorința de a se înduhovnici. Nu avem numaidecât nevoie de o rugăciune de tipic.

Avem nevoie de o prezență continuă a inimii, această stare continuă de dragoste, de relație cu Dumnezeu, asta este esența rugăciunii. Pentru că și o tăcere adâncă înseamnă o rugăciune adâncă. Și o rugăciune adâncă înseamnă o tăcere adâncă.

Dacă faci rugăciunea asta care e obligatorie, o poți face. Dar dacă se face o rugăciune din aceasta după tipic, după ce se termină, omul se consideră achitat de obligația rugăciunii din inimă și se retrage fără nimic de la ceea ce ar trebui să-l țină prezent. Adică sunt mai mult pentru o continuă tresărire duhovnicească.

De aceea mă faceți să spun că orice clipă poate să fie un timp și orice suspinare poate să fie o rugăciune. Suspinarea nu se face așa: „Uf!”, ci o faci lui Dumnezeu, ca plecând din adânc spre El. Așa ni se va arăta. Căci El nu se arată unei minți ascuțite. Nu tot cel ce zice „Doamne, Doamne” va intra în Împărăția Mea! Ci numai cel care are inima curată, cel care are inima spre El, continuu.”

Deci, o viață continuă de prezență duhovnicească înseamnă un om mai înduhovnicit. Pentru că dacă te rogi, ești mereu prezent. Rugăciunea – să zicem – tipicală poți lesne să o termini într-o jumătate de ceas, un ceas, dar pe urmă?

Vedeți, nu trebuie renunțat la ele, dar să nu fie singura treabă duhovnicească, singura rugăciune. Dacă ai citit un Paraclis e foarte bine, sau ceea ce mai ai de citit. Dar ceea ce, de fapt, trebuie adus la cunoștință, pentru a se înțelege, pentru că lucrul ăsta e mai puțin discutat, e prezența inimii continuă…

Și te rogi. Pentru că se rugau sfinții și stăteau în genunchi până se făcea dimineață și apărea soarele. Și la răsărit tot în genunchi erau. Asta nu înseamnă că noi, nefiind ca ei, nu trebuie să ne rugăm. Dar era o stare de continuă prezență.

Mai multe despre adevărata rugăciune ne relatează Parintele Arsenie Papacioc in video-ul urmator:

– Părinte, rugăciunea neîncetată poate fi trăită de oricine?   Citeste tot articolul

Doamne, nu am om… Sau cum vine Dumnezeu în ajutorul bolii şi singurătăţii

Doamne, nu am om… Sau cum vine Dumnezeu în ajutorul bolii şi singurătăţii

„În vremea aceea era o sărbătoare a iudeilor şi Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare care se numea pe evreieşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos de orice boală era ţinut. Şi era acolo un om care era bolnav de treizeci şi opt de ani. Iisus, văzându-l pe acesta zăcând şi ştiind că este aşa încă de multă vreme, i-a zis: Voieşti să te faci sănătos? Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am om ca să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea. Iisus i-a zis: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă. Şi îndată omul s-a făcut sănătos şi şi-a luat patul şi umbla. Dar în ziua aceea era sâmbătă. Deci ziceau iudeii către cel vindecat: Este zi de sâmbătă şi nu-ţi este îngăduit să-ţi iei patul. El le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos, Acela mi-a zis: Ia-ţi patul şi umblă. Ei l-au întrebat: Cine este omul care ţi-a zis: Ia-ţi patul tău şi umblă? Iar cel vindecat nu ştia cine este, căci Iisus se dăduse la o parte din mulţimea care era în acel loc. După aceea Iisus l-a aflat în templu şi i-a zis: Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău. Atunci omul a plecat şi a spus iudeilor că Iisus este cel ce l-a făcut sănătos.”

P. F. Daniel: Doamne, nu am om... Sau cum vine Dumnezeu în ajutorul bolii şi singurătăţii * www.credinta-ortodoxa.com

P. F. Daniel: Doamne, nu am om… Sau cum vine Dumnezeu în ajutorul bolii şi singurătăţii * www.credinta-ortodoxa.com

 

Treizeci şi opt de ani de suferinţă şi de multă singurătate

În Evanghelia de duminică se vede că Mântuitorul Iisus Hristos merge la scăldătoarea Vitezda pentru a vindeca un om care de treizeci şi opt de ani suferea şi aştepta milostivirea şi ajutorul lui Dumnezeu. Nu cunoaştem ce păcat a săvârşit el pentru care suferea atât de mult. Vedem, însă, că, pe lângă suferinţa lui, se adaugă singurătatea pe care o trăieşte el şi neajutorarea lui din partea celor care sunt prezenţi acolo. Slăbănogul sau paralizatul de la scăldătoarea Vitezda, care în limba ebraică a Vechiului Testament însemnează „casa milei” sau „casa îndurării”, se simte foarte singur.

Când Iisus îl întreabă: „Vrei să te vindeci?”, el îi răspunde: „Nu am om care să mă ajute, să mă introducă în scăldătoare şi totdeauna altul o ia înaintea mea până când ajung eu”, adică până ce ajunge el târându-se spre apă. Treizeci şi opt de ani de suferinţă şi de multă singurătate, în timp ce atâta lume se îmbulzea în jurul lui Citeste tot articolul

Iata acum: ce este atat de bun sau atat de frumos decat sa locuiasca fratii impreuna? (Psalmi 132, 1)

Iata acum: ce este atat de bun sau atat de frumos decat sa locuiasca fratii impreuna? (Psalmi 132, 1)

Dragii mei, cu totii apartinem unei familii, suntem copii si frati intre noi. Singura diferenta este gradul de rudenie. In clipa in care incetez sa impart ceea ce am cu fratii mei si delimitez ce este „al meu” de restul, nu fac altceva decat sa produc o ruptura din care vor suferi si ceilalti. Nimic nu este mai bineplacut Domnului ca dragostea dintre frati si respectul fata de parinti.

Spune psalmistul David: „Iata acum: ce este atat de bun sau atat de frumos decat sa locuiasca fratii impreuna?” (Ps. 132,1)

Cand ai acestea doua: dragostea si respect, atunci binecuvantarea lui Dumnezeu te va insoti in tot timpul vietii tale si tot ce ai se va inmulti spre slava Lui. Niciodata nu isi va retrage Dumnezeu binecuvantarea de la cei neprihaniti si blanzi.

Un miracol, dragii mei...nu este neapărat anularea unei legi naturale, ci în primul rând aplicarea unei legi superioare… iar CREDINŢA în Dumnezeu rezolvă lucruri greu de explicat…* Parintele Vasile Florin Reut, Biserica Ortodoxa Romana "Sfintii Imparati Constantin si Elena" Straubing * www.credinta-ortodoxa.com

Un miracol, dragii mei…nu este neapărat anularea unei legi naturale, ci în primul rând aplicarea unei legi superioare… iar CREDINŢA în Dumnezeu rezolvă lucruri greu de explicat…* Parintele Vasile Florin Reut, Biserica Ortodoxa Romana „Sfintii Imparati Constantin si Elena” Straubing * www.credinta-ortodoxa.com

Sa luam aminte la ceea ce ne spune chiar Mantuitorul nostru Iisus Hristos in Evanghelia de la Matei, capitolul 5, 21-24:

„Aţi auzit că s-a zis celor de demult: „Să nu ucizi”; iar cine va ucide, vrednic va fi de osândă. Eu însă vă spun vouă: Că oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă; şi cine va zice fratelui său: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului. Deci, dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi apoi, venind, adu darul tău.”

Dragii mei, indiferent de imprejurarile vietii, iubiti-va si sprijiniti-va unii pe altii. Daca aveti frati si surori, nu faceti voai diavolului certandu-va intre voi…

Rugaciune pentru frati si surori:

„Doamne, Tie ma rog, tine pe fratii mei (fratele meu) si surorile mele (sora mea), dandu-le lor sanatate, viata lunga si darul Tau cel sfant, ca sa umble in caile Tale si sa faca cele ce sunt dupa voia Ta cea sfanta.

Da-ne, Doamne, de acum pana la capatul vietii, sa ne iubim si sa ne cinstim unii pe altii,- caci ce este mai bun si mai frumos decat a vietui fratii impreuna!

Asa, Doamne, asculta rugaciunea noastra si milostiv fii noua, ca bun si iubitor de oameni esti si Tie marire inaltam: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.”

Cititi si articolul urmator: Cat costa un miracol pentru fratele meu?