Biserica Ortodoxă Română Straubing – un colţişor de „acasă” pentru românii din Straubing, împrejurimi şi nu numai

„Să nu uităm cine suntem, de unde venim, ce dorim şi pe cine mărturisim ca Dumnezeu în această viaţă!”
Vă rugăm distribuiţi prietenilor şi cunoscuţilor frăţiilor voastre. Vă mulţumim.

Sfinţii Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena

Sfinţii Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena

„Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l, şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale a pus-o. Pe care păzeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.” (Troparul Sfinţilor Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena)

Parohia Ortodoxă Română “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” Straubing e. V.

Preot Paroh: Părintele Vasile Florin Reuţ
Tel.: 0941 – 30 74 0 74
Contact: pr.reut@credinta-ortodoxa.com
Internet: http://www.credinta-ortodoxa.com/adresa-noastra/

Adresa: Friedhofskapelle der St. Michaelsfriedhof, Friedhofstraße 32, 94315 Straubing

Programul Sfintelor Slujbe:

În fiecare duminică  la 08:30 Utrenia, urmată la ora 10:00 de Sfânta Liturghie.

În fiecare prima (întâia) sâmbătă din fiecare lună la ora 10:00, vom săvârşi Slujba Sfântului Maslu, urmată de Spovedanie şi Întâlnirea de Sâmbătă cu Părintele Reuţ din Regensburg (vezi detalii mai jos).

Va asteptam cu drag pe toţi la Straubing!

Biserica Ortodoxa Romana Sfintii Imparati Constantin si Elena din Straubing - Friedhofskapelle des St. Michael-Friedhofs * Parintele Vasile Florin Reut * www.credinta-ortodoxa.com

Biserica Ortodoxa Romana Sfintii Imparati Constantin si Elena din Straubing – Friedhofskapelle des St. Michael-Friedhofs * Parintele Vasile Florin Reut * www.credinta-ortodoxa.com

 ***

Rumänisch-Orthodoxe Kirchengemeinde „Heiligen Konstantin und Helena” Straubing

Adresse: Friedhofskapelle der St. Michaelsfriedhof, Friedhofstraße 32, 94315 Straubing

Gottesdienstordnung:

Jeden Sonntag um 08:30 Uhr Orthros (Utrenia) und um 10:00 Uhr Göttliche Liturgie

Citeste tot articolul

Întâlnirea de Sâmbătă cu Părintele Reuţ din Regensburg – Convorbiri duhovniceşti la Biserica Ortodoxă Română din Straubing în data de 18 februarie 2017

Părintele Vasile Florin Reuţ

Părintele Vasile Florin Reuţ

Data: Sâmbătă 18 februarie 2017, ora 11:00
Locaţia: Biserica Ortodoxă Română „Sfinţii Împăraţi Constntin şi Elena” din Straubing
Adresa: Friedhofskapelle der St. Michaelsfriedhof, Friedhofstraße 32, 94315 Straubing

Dragi prieteni, vă invităm pe toţi cei interesaţi la

Întâlnirea de Sâmbătă cu Părintele Reuţ din Regensburg
Convorbiri duhovniceşti la Biserica Ortodoxă Română din Straubing

Această întâlnire de convorbiri duhovniceşti va cuprinde printre altele: rugăciuni, spovedanie, dezlegări, convorbiri despre diferite probleme ale credincioşilor, etc.

Cu această ocazie, credincioşii vor avea posibilitatea să se roage şi să discute mai în detaliu cu Părintele Reuţ.

Vă aşteptăm cu drag.

Cu toată dragostea şi binecuvântare, al frăţiilor voastre de tot binele doritor şi pururea rugător către Domnul,

Părintele Vasile Florin Reuţ

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Între dragoste şi iluzia ei

Pentru a-i spune şi a-i demonstra persoanei dragi că o iubeşti nu e nevoie de o zi anume, pentru acest lucru este nevoie de o viaţă întreagă, iar cea mai frumoasă declaraţie de dragoste este rugăciunea. Necontenit să ne rugăm pentru cei pe care îi iubim, până la ultima suflare, căci numai astfel Dumnezeu ne va binecuvânta cu fericire şi bună înţelegere, căci rugăciunea este adevărata măsură a dragostei noastre.

Deşi ne aflăm deja în secolul XXI al existenţei umani­tăţii după Naşterea lui Hristos, se pare că ideile păgâne mai dăinuie. Nu este o manifestare panicardă, ci, pur şi simplu, o constatare. Să analizăm, de exemplu, mai atent sărbă­torile pe care le celebrăm sau, mai bine zis, una dintre ele: Valentine’s Day – Ziua Sf. Valentin sau Ziua îndrăgostiţilor, o sărbătoare care, de rând cu multe altele, am importat-o din Occident şi pe care conştiinţa colectivă nu a analizat-o cu rigoarea şi severitatea necesară.

Iubire

Iubire

Şi televizorul, şi internetul ne spun insistent că data de 14 februarie este o zi specială, dedicată dragostei, în care iubiţii îşi demonstrează unul altuia cât de mult se iubesc, făcându-şi unul altuia daruri mai mici sau mai mari, dedi­caţii şi, evident, unindu-se trupeşte. Este şi mai grav faptul că hula şi batjocura unora nu are margini. Pretinsei Zile a îndrăgostiţilor i-a fost atribuit ca protector ceresc Sfântul Valentin Citeste tot articolul

Despre sărbătoarea „Sfântului Valentin” sau „a îndrăgostiţilor”

Toţi oamenii organizează sărbători. Sărbătorile sunt zilele, în care omul îşi aduce aminte de ceea, ce îi este drag şi sfânt. Ele pot fi diferite: de familie, de stat, religioase. Ele ne aduc aminte de istoria familiei, a statului şi comunicării omului cu Dumnezeu. Toate sărbătorile sunt şi o imagine a culturii, fiind un factor de unire a mai multor generaţii.

Parafranzând o expresie cunoscută putem spune – «spune-mi ce sărbători sărbătoreşti tu şi-ţi voi spune cine eşti». Dar astăzi se crează o situaţie ciudată , au apărut numeroase sărbători, care nu au nimic comun nici cu cultura şi nici cu istoria noastră.

E chiar de mirare cum omul contemporan primeşte şi acceptă tot “gunoiul” pe care mijloacele de informare le prezintă drept sărbători Citeste tot articolul

Poveste adevărată: Orfană de la 4 ani, şi‑a căutat fratele timp de 26 de ani!

După ce am străbătut, nu tocmai uşor, un drum de ţară care îţi dă senzaţia că se pierde în apele lacului Oltina, am ajuns, în sfârşit, la marginea lumii, pentru că nimic nu defineşte mai bine sfântul lăcaş al Mânăstirii Strunga. Aici, în locul acesta auster, unde vântul de stepă îţi brăzdează faţa, doar duhul monastic te readuce la normalitate. Aici am ascultat povestea de viaţă a maicii Filareta Băltăreţu, stareţa acestei sfinte mânăstiri, şi m‑am cutremurat. Am ascultat, am lăcrimat şi mi‑am reconfirmat mie însămi că… viaţa bate filmul!

Drama unei familii din zona Argeşului

Ajunsă mult mai târziu în Dobrogea, maica Filareta îşi are obârşia în zona Argeşului, la Priboieni. Pentru că voiam să aflu mai multe lucruri legate de sfinţia sa înainte de a ajunge la viaţa monahală, am rugat‑o să‑mi povestească, pe rând, cele mai relevante momente din viaţa pe care a trăit‑o în lume.

Despre copilărie vorbeşte cu lacrimi în ochi, pentru că, la numai patru ani, a rămas orfană, trăind de atunci şi până în prezent ca într‑un vis urât:

„Deşi eram foarte mică, îmi amintesc cum, într‑o bună zi, părinţii mei au plecat la Câmpulung Muscel să facă nişte cumpărături, pentru că în curând aveau să cunune nişte tineri. Eu aveam la vremea aceea patru ani, fratele meu – doi ani, iar mama era însărcinată cu cel de‑al treilea frate al nostru Citeste tot articolul

Cimitirul este Rădăcina Tuturor Filozofiilor! Moartea îl trezeşte pe om din somnul minţii!

„Viaţa-i lungă dar şi scurtă,
Lângă Cruce faci popas,
Şi aştepţi o lumânare..
De la cei care-au rămas… !”

Mergeţi adesea la morminte, o creştine, şi la cimitire. Că dacă adesea vei merge acolo, atâta înţelepciune ai a te învăţa că toate şcolile filozofice din lume nu te pot învăţa mai mult!
Atâta folos ne aduce noua cimitirul.

Pentru că vedem, ele pururea vorbesc: “Măi fraţilor! Ce suntem noi azi veţi fi voi maine. Şi ce sunteţi voi azi, am fost noi ieri. Dar uite aici veniţi. Voi veniţi la noi, nu ne ducem noi la voi”. Mergem către veşnicie toţi. Dacă nu-i azi, e mâine, e poimâine, dar către mormânt mergem. Clipă de clipă Citeste tot articolul

Două drame, una mai cutremurătoare decât alta – Predică la Duminica Fiului Risipitor

Dreptmăritori creştini,
Evanghelia de astăzi este un text plin de învăţături. O evanghelie care pune pe predicatorul aflat la amvon într-o mare dilemă, neştiind la ce să se refere mai întâi: la răbdare, iertare şi bucuria tatălui că i s-a întors fiul cel rătăcit, sau la pocăinţa acestuia din urmă? Unii predicatori fac exegeză, explicând fiecare cuvânt, arătând ce înseamnă fiecare fapt sau fiecare dintre atitudinile prezente în evanghelie: a tatălui, care nu este altcineva decât Dumnezeu, a fiului risipitor, care suntem noi, cei care uneori în viaţa aceasta ,,cădem”, şi a fiului mai mare care, deşi n-a călcat niciodată cuvântul părintelui său, rămâne totuşi undeva ,,în afara bucuriei”.

Ei bine, în ceea ce mă priveşte, dorind să tălmăcesc frumuseţea şi înălţimea duhovnicească a acestei pericope evanghelice, am ales să mă refer la cei doi fii: unul mai tânăr, dar care pleacă şi se pierde în desfânare, şi altul mai mare, ascultător faţă de tatăl său, dar cu o ascultare ,,neroditoare”. Unul tânăr şi fără de minte, dar care la un moment dat, ,,regăsindu-se”, , vine şi, pocăindu-se, devine modelul evangheliei de astăzi, pe când celălalt, deşi niciodată nu şi-a supărat tatăl, raămâne până la urmă personajul nefast şi negativ Citeste tot articolul

Fiul pierdut

În familia părintelui Pavel a intrat nenorocirea. O nenorocire ruşinoasă, amară… o lovitură direct în inimă: fiul Vasile, preferatul şi nădejdea sa, sânge din sângele său – a fugit la Moscova. «A fugit! Nu a plecat – a fugit ! Cu o duduie !»-ultimile cuvinte le pronunţa atât de respicat, că de la durerea, care-l cuprindea, începea să-i tremure barba şi buzele, iar degetele mâinilor sale puternice se strângeau în pumni, de parcă îşi dorea să elimine toată durerea ce-l cuprindea .

«Mi-a făcut renume în toată Blagocinia! Vasile! Eh, Vasile!» — îngâna el cu o voce joasă , de parcă-şi chema fiul aflat la sute de kilometri de el, dintr-o ţară străină, văzută doar la televizor, cu un renume nu prea bun – „capitală”.

Deşi martoră la toate aceste cuvinte şi ascultătoarea lor era doar preoteasa Nina, o femeie căruntă, inteligentă şi cu o putere internă deosebită, care şi-a ajutat soţul să ridice nu o singură parohie şi să crească trei copii proprii şi doi înfiaţi. Obişnuită să primească toate cuvintele grele, toate încercările vieţii dând slavă lui Dumnezeu, cu bucurie şi o smerenie frumoasă. Aşa a făcut-o şi în cazul dat.

În faţa oamenilor iereul îşi păstra calmul şi încercă şă-şi facă durerea nevăzută Citeste tot articolul

Când ne putem împărtăși cu Trupul și Sângele lui Hristos?

– Deasa împărtăşanie ne ajută mai mult la mântuire?

– Nici deasa, nici rara împărtăşanie nu ne ajută mai mult la dobândirea mântuirii. Totul depinde cu câtă credinţă şi pregătire primim Sfânta Împărtăşanie, nu de câte ori o primim pe an.

Numai duhovnicul şi conştiinţa fiecăruia pot stabili când anume ne putem împărtăşi cu Trupul şi Sângele lui Hristos.

Să luăm aminte, dragii mei…

Sursa: Arhimandrit Ioanichie Bălan, Rânduiala Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărtășanii, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1993, p. 71

Dăruind vei dobândi – daruri pentru familii necăjite din satul Sfântu Ilie şi comuna Stroieşti, judetul Suceava – decembrie 2016

Daruri pentru familii necăjite din satul Sfântu Ilie şi comuna Stroieşti, judetul Suceava - decembrie 2016

Daruri pentru familii necăjite din satul Sfântu Ilie şi comuna Stroieşti, judetul Suceava – decembrie 2016

Dragi prieteni, am primit şi rezultatele acţiunii noastre din satul Sfântu Ilie şi comuna Stroieşti, judetul Suceava. Aici i-am avut ca şi mesageri ai noştri pe Reuţ Anton (tatăl părintelui Reuţ) şi familia Bujorean Vasile şi Elena Vica (sora părintelui Reuţ).

Au primit pachete cu alimente pentru masa de Crăciun şapte familii necăjite cu mulţi copii şi o situaţie financiară aflată sub limita existenţei, precum şi un bărbat fără picioare, aflat la pat…

Noi le mulţumim pe această cale că au acceptat să fie mesagerii noştri şi ne-au ajutat la acest proiect. Bunul Dumnezeu să le răsplătească osteneala şi sprijinul.

Şi nu în ultimul rând, mulţumim bunilor noştri credincioşi care ne-au sprijinit prin donaţiile lor în aceste acţiuni ale noastre Citeste tot articolul