Anunt Important:
Duminica 28 Iulie 2013, vom incepe Sfanta Liturghie la Biserica din Straubing la ora 09:30 (Utrenia va incepe la ora 08:00).
Va rugam sa-i anuntati si pe cunoscutii dumneavoastra. Va multumim.
Parintele Vasile Florin Reut
Anunt Important:
Duminica 28 Iulie 2013, vom incepe Sfanta Liturghie la Biserica din Straubing la ora 09:30 (Utrenia va incepe la ora 08:00).
Va rugam sa-i anuntati si pe cunoscutii dumneavoastra. Va multumim.
Parintele Vasile Florin Reut
Intr-o zi sau adunat mai multi oameni langa un rau si se plangeau ca apa este murdara din cauza gunoaielor aruncate si spuneau ca nu o sa mai vina la rau.
Un barbat mai in varsta auzind discutia sa apropiat de ei si a spus:
„Daca vreti apa curata, urcati la izvor… si oricate gunoaie se vor arunca pe rau, din izvor tot apa curata o sa iasa.”
De aceea crestinul ortodox merge cu drag la Sfanta Biserica, indiferent cat de departe ar fi. Pentru ca… oricate „gunoaie” vom intalni in drumul nostru… la Sfanta Biserica ne potolim setea cu apa cea curata izvorata din Cuvantul lui Dumnezeu.
Toate cele bune, pace, liniste si binecuvantare tuturor.
Cu dragoste,
Parintele Vasile Florin Reut
P. S. Multumim tuturor celor care au jertfit din putinul lor pentru pentru Sfanta Biserica si-L rugam pe Bunul Dumnezeu sa-i binecuvinteze pe toti binefacatorii, ostenitorii, miluitorii si donatorii nostri si sa inmulteasca jertfa aceasta in casele fratiilor lor.
„Binecuvinteaza Doamne pe toti cei care iubesc podoaba casei Tale. Amin.”
Familia creştină ortodoxă
Familia este celula vieţii pe pământ, cel dintâi aşezământ între Dumnezeu şi om, cea mai veche comunitate umană întemeiată de Tatăl ceresc, după modelul tainic al Prea Sfintei Treimi. “Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el” (Facere 2,18).
Vedeţi că omul a fost creat de Dumnezeu să trăiască în comunitate, în familie ? Adică în comuniune cu Dumnezeu dar şi cu zidirea Lui, din care cea dintâi este femeia. Femeia este soţie, femeia este mamă, femeia este sora de viaţă şi sprijinul bărbatului şi el femeii sale în lupta vieţii, în naşterea şi creşterea de copil, în boli şi necazuri, de la cununie până la moarte.
Omul singur rodeşte mai greu, dar mai durabil. Rodeşte şi se desăvârşeşte numai pe el, precum sunt cei ce renunţă la căsătorie, tineri, fecioarele, călugării, bătrânii şi văduvele ce trăiesc în curăţenie. Toţi aceştia cresc duhovniceşte în măsura în care se roagă şi se nevoiesc pentru dragostea lui Hristos şi ajută după putere pe aproapele. Dar ei nu pot contribui direct la continuarea vieţii pe pământ. Iar cei căsătoriţi pot naşte viaţa firească, adică copii, prin care se perpetuează viaţa pe pământ. Iată, aşadar, marele rost al familiei – naşterea de copii şi creşterea lor în frica şi dragostea de Dumnezeu.
Ce este familia?
Vedeţi ce este familia? Vedeţi că ea a fost întemeiată de Dumnezeu în rai, având ca preot şi martor pe însuşi Dumnezeu ? Vedeţi ce rol mare are familia ? Citeste tot articolul
Două ”credincioase” în timpul Sfintei Liturghii – sau despre judecarea aproapelui
Preotul: Cu pace Domnului să ne rugăm!
Credincioasele 1 + 2: Doamne milueeeș … (Dar nu apucă să cânte ultimele note, pentru că se opresc uimite, atunci când în apropierea lor, se așează o tânără, fără batic, cu fusta pâna la genunchi și ușor fardată).
Credincioasa 1: Vai, vai, vai … mă mir cum de nu le este rușine, cum de mai rabdă Dumnezeu?
Credincioasa 2: Oare ce-o fi în capul ei? Ea nu se uită cum e îmbrăcată lumea în biserică?
Credincioasa 1: Eu nu aș îndrăzni să vin fără fustă lungă și batic. Doamne ferește!
…
Preotul: Să ne iubim unii pe alții ca într-un gând să mărturisim!
Credincioasa 1: Uite, are un crecel mic în nas. Asta le întrece pe toate, of of…
Credincioasa 2: Doamne păzește, stai să îmi pun ochelarii de distanță să văd și eu… Da domnule, chiar are! Citeste tot articolul
Discutand despre cele sfinte, un om ii spuse unui calugar:
– Parinte, eu cred in Dumnezeu, insa nu prea merg la Biserica. Nu am mai fost la slujbe sau la spovedanie de mult timp si mi cred ca este neaparat sa mergi. Este suficient sa crezi in Dumnezeu si atat.
– Fiule, ii spuse atunci calugarul, ai o camasa foarte frumoasa…
Nedumerit, omul nu a mai stiut ce sa zica, insa calugarul a continuat:
– Spune-mi, porti toata ziua aceasta camasa?
– Da, raspunse omul.
– Dar doua zile, o porti?
– S-ar putea.
– Dar o saptamana sau o luna, o porti?
– Nu, parinte, bineinteles ca nu.
– De ce? – il mai intreba calugarul ca si cand nu ar fi priceput.
– Fiindca se murdareste si trebuie spalata. Abia dupa aceea o iau iarasi pe mine, cand este curata si frumoasa.
– Pai, vezi, fiule! Asa cum se murdareste camasa ta si trebuie spalata pentru a o purta iarasi, la fel si sufletul se „murdareste” de pacate si rautate si cum l-ai putea curata daca nu la spovedanie si la slujbe, prin dragostea si harul Domnului?!
„Intra in Biserica si te caieste! Aici nu se trage la judecata, ci se da iertarea pacatelor.” ( Sfantul Ioan Gura de Aur)
Sfanta Taina a Cununiei consfinţeşte viaţa de familie, ridicând-o la cel mai înalt rang.
Căsătoria şi familia sunt fundamentul unei societăţi sănătoase. Cei care nu înţeleg sensul căsătoriei îşi riscă propria fericire şi viitorul naţiunii lor.
Potrivit învăţăturii Bisericii, la baza legăturii familiale se află căsătoria şi dragostea din căsătorie. În această iubire îşi au rădăcina toate celelalte tipuri de dragoste din familie: paternă şi maternă, cea pentru copii, precum şi cea fraternă. Acolo unde nu a avut loc căsătoria, acolo nu putem vorbi despre familie.
Având în vedere importanţa deosebită a căsătoriei şi a iubirii conjugale în viaţa unei persoane, precum şi răspândirea opiniilor eronate şi dăunătoare moralităţii şi societăţii cu privire la căsătorie, este necesar să se cunoască condiţiile în care căsătoria slujeşte cu adevărat binele omenirii.
Ca taină instituită de Dumnezeu, căsătoria creştină, prin caracteristicile şi prin sarcinile ce revin soţilor, se distinge prin curăţie şi desăvârşire, duhovnicie şi sfinţenie. Căsătoria creştină, ca unire a două persoane, mai presus de orice, trebuie să fie unirea unui bărbat cu o femeie. Fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său, ne învaţă Apostolul Pavel (I Cor. 7, 2). În plus, dacă Dumnezeu ar fi vrut, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, ca bărbatul să-şi părăsească soţia şi să ia alta, atunci ar fi creat un bărbat şi mai multe femei.
Particularităţile căsătoriei creştine sunt unitatea şi integritatea, întăreşte Sfântul Grigorie Teologul: Dumnezeu Însuşi, turnând dragoste în adâncurile bărbatului şi ale femeii, i-a determinat să aspire unul către celălalt. Dar pentru ca să nu se întâmple ca orice femeie să tindă spre orice bărbat, El a pus o limită poftei – căsătoria – acest frâu pentru cei care nu cunosc limitele materiei. Astfel, soţul şi soţia, potrivit învăţăturii Bisericii, formează un singur organism viu. Aşa cum un organism spintecat moare, aşa şi uniunea maritală este zdrobită prin poligamie sau poliandrie, îşi pierde viaţa şi sensul Citeste tot articolul