VIDEO: Moment emoţionant: Credincioşii parohiei ortodoxe din Straubing cântă „Acasă-i România” şi „Sfânta Maică a lui Iisus”

VIDEO // Moment emoţionant: Credincioşii parohiei ortodoxe române din Straubing cântă „Acasă-i România” şi „Sfânta Maică a lui Iisus”.

🇷🇴💙💛 LA MULŢI ANI, DRAGI ROMÂNI !!!
LA MULŢI ANI, SCUMPĂ ŢARĂ ROMÂNIA !!! 🇷🇴💙💛

Un fragment din sarbatoarea de 1 Decembrie 2019 – Momente de mare încărcătură emoţională şi duhovnicească la Biserica Ortodoxă Română din Straubing – Părintele Vasile Florin Reuţ împreună cu membrii corului Solemnis din Bucureşti şi toţi credincioşii prezenţi am cântat împreună cântecul „Acasă-i România” şi o colindă tradiţională din Bucovina „Sfânta Maică a lui Iisus”.

Mulţumim tuturor pentru implicare şi împreună slujire!

SFINTE MOAŞTE – ODOARE SFINTE, mare bucurie şi binecuvântare pentru parohia noastră

Dragi prieteni şi iubiţi credincioşi, cu binecuvântarea şi ajutorul Bunului Dumnezeu şi prin bunăvoinţa unor oameni cu suflet mare, am primit pentru Biserica noastră din Straubing, ca ODOARE SFINTE, câteva părticele din SFINTE MOAŞTE (cu Act de Autenticitate):

– SFÂNTA CRUCE pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos;
– SFÂNTUL IERARH NECTARIE TRAUMATURGUL DE LA EGHINA, vindecătorul de cancer
– SFÂNTUL LUCA AL CRIMEEI
– SFÂNTUL CALINIC DE LA CERNICA
– SFÂNTUL ATANASIE CEL MARE
– SFÂNTUL MUCENIC EPICTET
– SFÂNTUL MUCENIC ASTION
– SFINŢII MUCENICI DE LA AIUD
– SFÂNTUL CUVIOS PĂRINTE ATHONIT
– SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA
– SFINŢII MARTIRI DIN CATACOMBELE ROMEI

SFINTE MOAŞTE - ODOARE SFINTE, mare bucurie şi binecuvântare pentru parohia noastră

SFINTE MOAŞTE – ODOARE SFINTE, mare bucurie şi binecuvântare pentru parohia noastră

Mulţumim Sfinţilor că au îngăduit şi au binevoit să ajungă în micuţa noastră Parohie, la Sfânta Biserică Ortodoxă Română din Straubing.

SFINTELE MOAŞTE vor fi puse spre închinare în Biserica noastră din Straubing începând cu ziua de astăzi 30 noiembrie 2019 Citeste tot articolul

De ce îmi place Bucovina?

Bucovina îmi place pentru că aici există culori pe care mulţi pământeni nu mai pot să le vadă. Pentru că cerul miroase a răşină, pentru că fâneţele au flori felurite, pentru că păsările nu contenesc să cânte, iar stelele nu cad, ci doar măsoară infinitul.

Nu pentru că m-am născut aici îmi place ţinutul dintre obcini şi nici pentru că de el mă leagă amintiri de o viaţă. Sunt multe alte motive, mai adânci decât apartenenţa la o anume comunitate, decât o anume înţelepciune a locului.

De ce îmi place Bucovina?

De ce îmi place Bucovina?

Bucovina îmi place pentru că aici există culori pe care mulţi pământeni nu mai pot să le vadă. Pentru că cerul miroase a răşină, pentru că fâneţele au flori felurite, pentru că păsările nu contenesc să cânte, iar stelele nu cad, ci doar măsoară infinitul.

Îmi place în Bucovina pentru că aici oamenii te privesc în ochi şi îţi doresc zi bună, chiar dacă nu i-ai mai întâlnit niciodată. Îmi place pentru că bătrânii mai ştiu să se mire, iar copiii să se ruşineze.

Pentru că vara e parfumată cu iz de fân proaspăt, iar toamna cu miros de otavă; pentru că merele pot fi roşii sau galbene, iar prunele par brumate. Pentru că laptele are gust de păşune înmiresmată şi e păstrat în oale de lut.

Pentru că dacă nu desluşeşti într-o zi un zvon de bucium sau de fluier, sigur vei auzi clinchet de clopot ori dangăt de talangă.

Pentru că în Bucovina caii sunt frumoşi, iar rândunelele mai găsesc streşini sub care să-şi lipească măiestrit cuibul.

Pentru că soarele răsare numai dacă sclipeşte roua, ori scânteiază troienele îngheţate. Pentru că norii nu se opresc niciodată.

Pentru că mai există cămeşi şi bundiţe, opinci şi sumane. Pentru că fetele şi feciorii mai ştiu să cânte. Pentru că mai vin brazii la veselie sau la jale. Pentru că mai pleacă berzele.

Pentru că mai latră către seară câinii la cirezi, pentru că mai foşnesc pomii în livadă. Pentru că părinţii binecuvântează tinerii înainte de nuntă, iar pruncii ţipă cât pot la botez.

Pentru că bunicile mai pot împleti ciorapi de lână, pentru că femeile mai coc cozonaci. Pentru că nimeni nu se întreabă unde o fi raiul. Pentru că ridicându-se de la masă îşi fac cruce mulţumind şi când au mai mult şi când au mai puţin.

Pentru că pădurile cu cât sunt mai adânci cu atât sunt mai tăcute. Pentru că apele cu cât sunt mai zgomotoase, cu atât sunt mai puţin adânci.

Pentru că în Bucovina sunt hribi dolofani şi afine mari. Pentru că păstrăvii au cele mai roşii puncte pe care le-am văzut.

Dar cel mai mult îmi place în Bucovina pentru că de aici Dumnezeu nu a plecat niciodată. (Casian Balabasciuc)

Ziua Naţională a României 2019: Sfânta Liturghie şi CONCERT DE COLINDE la Straubing – Corul „SOLEMNIS” din Bucureşti

Dragi prieteni, în ziua de DUMINICĂ 01 DECEMBRIE 2019, cu ocazia Zilei Naţionale a României şi la invitaţia Bisericii Ortodoxe Române „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Straubing, avem bucuria să avem ca oaspeţi în parohia noastră Corul „SOLEMNIS” din Bucureşti.

Corul „SOLEMNIS” ne va încânta slujind împreună cu noi şi Sfânta Liturghie, iar la ora 12:00 (la sfârşitul Sfintei Liturghii), va susţine un frumos „Concert de Colinde”.

Ziua Naţională a României 2019: Sfânta Liturghie şi CONCERT DE COLINDE la Straubing

Ziua Naţională a României 2019: Sfânta Liturghie şi CONCERT DE COLINDE la Straubing

Concertul, ca şi Sfânta Liturghie, vor avea loc în biserica „Jesuitenkirche”, Theresienplatz 46, 94315 Straubing (lângă sediul Poliţiei).

INTRAREA ESTE LIBERĂ! Pentru a le putea şi noi dărui ceva, vom organiza la final o colectă. Vă invităm să ne bucurăm împreună de Vestea cea bună a Naşterii Domnului, în prezenţa acestor minunaţi artişti.

Vă îmbrățișez cu drag şi binecuvântare, dorindu-vă toate cele bune,
al vostru, Părintele Vasile Florin Reuţ

Biserica Ortodoxă Română „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” Straubing e. V.
Adresa: Jesuitenkirche, Theresienplatz 46, 94315 Straubing (lângă sediul Poliţiei)
Tel.: 0941-3074074

P.S. Vă rugăm să distribuiţi anunţul şi vă aşteptăm cu drag! Vă mulţumim tuturor.

„Wenn Offenheit auf Willen trifft“

Das bisherige Zuhause des Ehepaars war mehr als baufällig. Innerhalb von vier Wochen ist dank Spenden und ehrenamtlicher Helfer ein neues Haus entstanden.
Im Bild: Pfarrer Vasile Florin Reut aus Straubing (r.) und sein rumänischer Kollege Andrei Florariu. – Die beiden alten Leute (knieend rechts im Bild), die jetzt in dem neuen Haus wohnen können, sind überglücklich und dankbar für die Hilfe der rumänisch-orthodoxen Gemeinde aus Straubing.

„Überall hört man von den Problemen gescheiterter Integration“, sagt Vasile Florin Reut. Er ist Pfarrer der rumänisch-orthodoxen Kirchengemeinde, die in der Jesuitenkirche ihre Gottesdienste feiert. In Straubing funktioniere Integration, ist seine Überzeugung.

„Gelungene Integration ist nie laut und auffällig, sondern fügt sich einfach in das Umfeld. Das gehe wunderbar, wenn Offenheit auf Willen trifft.“ Offenheit und Willen sieht Reut in Straubing bei Kirchengemeinden, bei Behörden und bei den Bürgern.

Wenn Offenheit auf Willen trifft

Wenn Offenheit auf Willen trifft

Manche Einheimische kommen sogar gelegentlich zu den rumänisch-orthodoxen Gottesdiensten, auch wenn jene für deutsche Verhältnisse mit zwei Stunden lange dauern. „Man darf auch später kommen“, sagt Reut mit einem wohlwollenden Augenzwinkern. Citeste tot articolul

RĂSUNETUL durerii celor dragi…

Am primit un mesaj pe FaceBook:
„Bună părinte Vasile! Tare aş dori să vorbesc cu tine. Cum să fac?”

Zâmbesc… nu am mai făcut-o de ceva vreme… Este mesajul unei vechi cunoştiinţe pe care nu am mai văzut-o de aproape 30 de ani…

Doamne, Te rog, dă-mi minte şi putere...

Doamne, Te rog, dă-mi minte şi putere…

„Nu presează”, îmi spun – o să-i răspund mai târziu, acum trebuie să termin treburile cu care sunt prins… Primesc uneori zeci şi chiar sute de mesaje zilnic, însă acest mesaj avea totuşi o notă aparte. O rog, dacă este posibil, să-mi scrie despre ce este vorba, promiţându-mi să o sun cât de curând posibil.

„Am băiețelul tare bolnav. Are 20 de ani și anul trecut a fost diagnosticat cu… cancer…” 😢

Citesc… zâmbetul mi-a dispărut şi s-a ascuns din nou, undeva, într-un colţ al sufletului…

20 de ani! Cancer! Cum e posibil, Doamne? Îmi aduc aminte cu durere de o fetiţă în vârstă de 2 ani, bolnavă de leucemie, pe care o cercetam fiind staţionată la Clinica Universitară din Regensburg şi care a pierdut lupta cu boala, cu aproximativ doi ani în urmă… 😢 Citeste tot articolul

Cum ar trebui să arate preoteasa?

Mă alătur şi eu părintelui Constantin Necula spunând un sincer „SĂRUT MÂNA” tuturor doamnelor (cucoanelor) preotese pe care le cunosc şi pe care nu le cunosc, celor pe care le am în lista mea de prieteni, dar mai ales dragii mele Preotese ❤️❤️❤️🤗🤗🤗😘😘😘!
***
Cum ar trebui să arate preoteasa?
Noi, cred că avem preotese ideale. Trebuie să suporte aerele popii, cultura lui de superioritate duhovnicească, împrăștierea lui și mai ales trebuie să suporte și presiunea comunității care oricât de bun ar fi părintele și oricât de tandri în pastorație familie preoțească, tot nu-s buni de nimic, știm noi cu popii, fură, curvari, bețivi, îi știm noi bine de tot.
Cum ar trebui să arate preoteasa?

Cum ar trebui să arate preoteasa?

Cred că preoteasa trebuie să fie un om, cu simplitatea ei, cu grijile ei. Din nefericire, preotesele noastre îmbătrânesc înainte de vreme pentru că trag și grijile noastre, ale preoților.
Știți că noi când ne căsătorim cu soțiile noastre, le cerem mâna, dar uităm să le spunem că imediat le și trădăm. Că mireasa noastră principală este Biserica, iar ele au conștința că nu pot concura cu această mireasă care e Biserica. E greu. De aceea, sărut mâna doamnelor preotese! Preot Constantin Necula
Cu drag şi binecuvântare,

Un vis împlinit: CĂSUŢĂ pentru doi bătrâni necăjiţi din Belceşti, Iaşi – România

„SĂVÂRŞITU-S-A CĂSUŢA NOASTRĂ”: UN VIS DEVENIT REALITATE!
SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE!

Dragi prieteni, acestea au fost primele cuvinte pe care le-am rostit din inimă şi cu ochii înlăcrimaţi de bucurie duhovnicească, în ziua de 22 ocrombrie 2019, când, cu ajutorul lui Dumnezeu şi sprijinul mai multor oameni de bine, atât din parohia noastră „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Straubing, Germania, cât şi din alte locuri ale lumii, am săvârşit Slujba de Sfinţire (Sfeştania) căsuţei pentru cei doi bătrânei, Gheorghe şi Florica Ciubotaru, din localitatea Satu Nou, Belceşti – Iaşi.

Un vis împlinit: CĂSUŢĂ pentru doi bătrâni necăjiţi din Belceşti, Iaşi - România

Un vis împlinit: CĂSUŢĂ pentru doi bătrâni necăjiţi din Belceşti, Iaşi – România

Casa cea veche a rămas doar în amintire, fiind demolată, iar bătrâneii noştri s-au mutat în CĂSUŢA CEA NOUĂ! 🏠❤️🤗 Se lucrează încă la finisaje şi sperăm să terminăm într-un viitor căt mai apropiat (galeria cu fotografii o puteţi vedea la sfârşitul articolului).

A fost un drum şi un demers destul de greu, presărat cu multe ispite şi încercări, însă noi ne-am pus de la început nădejdea în Dumnezeu, iar Dumnezeu ne-a ajutat să împlinim acest frumos ideal.

Această acţiune a noastră a avut un impact neaşteptat, frumos şi pozitiv, primind mesaje de felicitare şi încurajări din toată lumea, ceea ce ne dă curaj să nu ne oprim aici, ci să continuăm mai departe proiectele noastre Citeste tot articolul

SARCASM sau RĂUTATE GRATUITĂ: Calea Babelor…

Cu ceva timp în urmă am citit un articol scris de o persoană fără suflet, cu ocazia pelerinajului la Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva:

„Alertă de trafic intens în Iași. Pe drumul către moaște se circulă babă la babă!”

Dragii mei, fiecare crede şi iubeşte în felul său! VĂ ROG să nu mai faceți batjocură de credința oamenilor, de disperarea lor, de cei care uneori exagerează, cu voia sau fără voia lor… Haideți să ne vedem de treabă, să respectăm OAMENII oricât de exagerați, naivi și disperați ni se par în credința lor.

Dacă vă întrebați unii de ce mai ține Dumnezeu lumea

Dacă vă întrebați unii de ce mai ține Dumnezeu lumea

Cele mai multe Babe nu știu de FaceBook. Pentru ele a Face înseamnă a Fi. Ele nu îți dau Like. Îți dau o binecuvântare, un măr, un ou, o poală de nuci sau de fasole. Nu virtual, în materie, maică. Nu au cont bancar, dar au un ban deoparte pentru nepoți.

Iar dacă încă nu te vezi și pe tine, acolo, printre ele, nu crede că nu ești în pomenit (pomenită) în rugăciuni. Nu scapi. Noi toți suntem în rugăciunile lor foarte folositoare. Căci dintr-o Cale de Babe ne tragem toți. Dacă nu crezi, uită-te la bunicile și străbunicile tale Citeste tot articolul

Când un sărac întinde mâna ca să ceară, el nu-ți cere, ci îți oferă ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU!

Petru Vameşul, un foarte mare bogătaş vameş, avea 3000 de robi – numai să le dea zilnic să mănânce la 3000 de inşi, vă daţi seama ce avere avea – şi era vestit de zgârcit, cel mai zgârcit pe acolo. Şi cerşetorii cetăţii aceleia aveau obiceiul să se întâlnească la marginea cetăţii să împartă între ei ce au căpătat. Şi ei atunci, parcă erau un sobor clerical, ziceau:

– Asta este de la cutare!

Apoi ziceau în cor:

– Să-l pomenească Dumnezeu întru Împărăţia Sa!

Și zice unul:

– De la Petru Vameşul nu avem nimic!

– Să nu-l pomenească Dumnezeu întru Împărăţia Sa!

Cerşetorii, v-am mai spus, sunt personaje biblice, ei niciodată nu dispar. Dumnezeu vorbeşte de ei: „Daţi, daţi, daţi!”. Domnul îi aşază aşa, anume, printre bogaţi, ca să te mântuiască pe tine! De unde se vede că, atunci când întinde mâna ca să ceară, el nu cere, el îţi dă Împărăţia Cerurilor prin mâna aceea întinsă, şi tu nu observi. Şi atunci tu, ca răsplată, îi dai cel mai mic ban – ce ruşine! Aşa, deci, să îndrăznească să dea cineva şi ceva mai mari bani!

Când un sărac întinde mâna ca să ceară, el nu-ți cere, ci îți oferă ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU!

Când un sărac întinde mâna ca să ceară, el nu-ți cere, ci îți oferă ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU!

Şi atunci, unul dintre cerşetori, înfricoşat că ceilalţi ziceau de vameş: „Să nu-l pomenească Dumnezeu întru Împărăţia Sa”, şi-a luat curajul:

– Mă duc la Petru Vameşul să-i cer!

– Nu te duce, mă, că te omoară!

Şi s-a dus şi l-a întâlnit ţinând catârul de căpăstru, cu desagii de pâine caldă, pe care îi ducea pe câmp la robi. Şi a început să se roage:

– Doamne, dă-mi şi mie că mi-e foame! Dă-mi şi mie o bucată!

O, însă Petru nu putea să-l bată, că scăpa catârul, dar se înfuria la el. Şi în sfârşit, până la urmă a luat o pâine caldă şi a aruncat în el ca şi cu o piatră. Cerșetorul a luat pâinea în braţe; era pâine, tot atât de valoroasă ca orice pâine!, şi s-a dus.

– Uite, asta e de la Petru Vameşul!

– Să-l pomenească Dumnezeu întru împărăţia Sa!

Bine! Şi Petru Vameşul, după întâmplarea aceasta, a avut o adormire, sub ce formă ştie numai Bunul Dumnezeu, dar a fost luat la Judecată. Şi acolo dracii puneau pe cântar faptele lui şi cântarul cădea în jos cu faptele lui rele, că erau mai grele. Şi îngerul păzitor, cum spune în viaţa lui, a luat pâinea aceea, pe care Petru a aruncat-o după sărac, şi a pus-o pe cântar de cealaltă parte. Şi s-a ridicat blanța deodată. Pâinea aceea a fost mai grea decât toate faptele rele. Şi a văzut Petru Vameşul acolo unde era ce grozav şi mare lucru este milostenia!

Criteriul de judecată pe care îl suferim toţi va fi iubirea, deci mila este toată Scriptura. Şi atunci el, deşteptându-se înviat din toată treaba aceea, s-a pus pe mari milostenii. A dat o haină de piele la un cerşetor, că era frig, şi acela era fericit. Dar nu atât de fericit, pentru că de acum nu-i mai dădea nimeni, pentru că vedeau haina aceea scumpă. Aceea ţinea de cald, dar nu-i ţinea şi de foame. Şi s-a dus să o vândă, să scape de haina aceea. Dar nu i-o cumpăra nimeni, că ziceau că-i de furat. Şi atunci, un oarecare ins, în târg, îl întrebă:

– De unde ai tu haina?

– Mi-a dat-o Petru Vameşul!

– A! Cred că s-a pus pe mari milostenii.

Şi aşa i-a cumpărat-o acela. Dar Petru Vameşul l-a văzut pe sărac iarăși fără haină şi a zis:

– O, Doamne, nu mi-ai primit milostenia!

El nu ştia întâmplarea, cum a făcut acela că a vândut haina, şi iar a adormit. Iar când era în somn a văzut pe Mântuitorul în văzduh, îmbrăcat cu haina lui. Venea pe fereastră la el şi i-a spus: „Petre, la Mine este tot ce dai! Uite, la Mine este haina!”

Când a văzut Petru acum, a vândut toată averea şi toată a împărţit-o la robi. Ei, nu mai spun că, până la urmă, s-a vândut chiar pe sine. S-a dus cu un rob al lui şi a aranjat: „Să mă vinzi!” Deci s-a vândut chiar pe sine, aşa de mult voia să-i semene lui Dumnezeu. (Părintele Arsenie Papacioc)

Sursa: Ne vorbește Părintele Arsenie, ediția a II-a, volumul III, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 130-132.