Duminica 20 Septembrie 2015: Sfanta Liturghie si TeDeum pentru inceputul noului an scolar 2015-2016

Dragi prieteni, in ziua de 14 Septembrie 2015 a inceput noul an scolar pentru marea majoritate a elevilor. Pentru cei mai mici, aici in Germania, va incepe in ziua de 15 Septembrie.

Cu acest prilej, noi le dorim tuturor celor care se afla in campul invataturii; atat prescolarilor, elevilor, studentilor, dar si educatorilor, profesorilor si tuturor cadrelor didactice, un an bun si binecuvantat, incununat de succes, impliniri si reusite in toata fapta cea buna spre slava lui Dumnezeu.

Si pentru ca nu este bine sa se inceapa un an scolar fara binecuvantarea bunului Dumnezeu si a Sfintei Biserici, in ziua de Duminica 20 Septembrie 2015 dupa Sfanta Liturghie, vom savarsi Slujba de TeDeum pentru inceputul noului An Scolar 2015 – 2016, la care sunt invitati toti prescolarii, scolarii, studentii, profesorii, invatatorii precum si toti ce ce se afla in campul invataturii pentru a incepe cu binecuvantarea Lui Dumnezeu acest nou an scolar.

Mantuitorul nostru Iisus Hristos: "Lasati copii sa vina la mine si nu-i opriti, caci a unora ca acestia este Imparatia lui Dumnezeu" (Marcu 10, 14)

Mantuitorul nostru Iisus Hristos: „Lasati copii sa vina la mine si nu-i opriti, caci a unora ca acestia este Imparatia lui Dumnezeu” (Marcu 10, 14)

„E un lucru extraordinar ca anul scolar il incepem cu rugaciune… adunati din nou in Sfanta Biserica, rugandu-L pe Dumnezeu sa ne lumineze mintea, sa ne incalzeasca inima si sa ne intareasca vointa, spre a percepe toate lucrurile bune si folositoare. Pe de o parte Il imploram sa ne dea sanatate si har pedagogic dascalilor, iar pe de alta parte Il imploram sa va mladieze sufletul vostru pentru a creste frumosi, sanatosi si pentru a va putea realiza asa cum va doriti voi si cum este de folos pentru parintii vostri, pentru Biserica si pentru tara noastra” – I.P.S Andrei Andreicut

Va indemnam cu parinteasca dragoste sa binevoiti a fi partasi impreuna cu noi la aceasta frumoasa slujba, sa fim cu totii alaturi in rugaciunile de multumire fata de Bunul Dumnezeu, Maica Sa Preacurata si toti Sfintii, cu bucuria si credinta ca si pe viitor rugaciunile lor vor face ca mila si iubirea lui Dumnezeu sa inconjoare familiile si casele tuturor.

Mantuitorul spunea: „Fara de mine, nu puteti face nimic!” si „Cel ce aduna fara mine, risipeste!”

Tocmai de aceea se cuvine sa incepem si acest nou an de invatamant cu binecuvantarea Bunului Dumnezeu.

Rugam pe HRISTOS INVATATORUL lumii si dorim ca toti copiii nostri sa invete bine si sa fie cuminiti spre bucuria, parintilor, bunicilor si profesorilor, dar mai ales pentru folosul lor si al societatii noastre!

SUCCES si bucurii multe in noul an scolar!

Va dorim tuturor sanatate, bucurie, fericire, pace, binecuvantare si Bunul Dumnezeu sa va pazeasca de tot ce-i rau.

Al vostru de tot binele doritor si rugator catre Domnul,

Parintele Vasile Florin Reut

Nu slujba bisericii e lungă, ci lenea

Slujbele Sfintei noastre Biserici sunt lucrul cel mai important, sunt ceea ce ne reprezintă pe noi ca dreptmăritori creştini, ca creştini ortodocşi. Sfintele slujbe sunt mijlocul de angajare a credincioşilor în faţa lui Dumnezeu, sunt un mijloc prin care Dumnezeu ni se face cunoscut şi un mijloc prin care noi luăm act despre Dumnezeu.

Orice credincios trebuie să ştie că el nu este simplu spectator la o slujbă dumnezeiască, că el nu este un simplu asistent la slujba dumnezeiască, ci este un slujitor. Orice credincios care ia parte la sfintele slujbe trebuie să aibă conştiinţa că el slujeşte, nu se duce să vadă o slujbă, să audă o slujbă, ci se duce să facă o slujbă.

Nu slujba bisericii e lungă, ci lenea

Nu slujba bisericii e lungă, ci lenea

În Biserica noastră nu slujesc numai preoţii, numai arhiereii, numai diaconii, numai cântăreţii bisericeşti, ci slujesc toţi credincioşii care iau parte la sfintele slujbe. Slujbele noastre sunt o Filocalie pentru toţi Citeste tot articolul

ÎNDREPTAR DE SPOVEDANIE PENTRU MIRENI – scris de Părintele Ilie Cleopa – Mănăstirea Sihăstria

Cuvânt înainte: deoarece mulţi dintre credincioşii care mai vin la spovedanie nu cunosc ce sunt şi care sunt păcatele, dar mai ales pentru a veni în ajutorul tuturor celor care doresc sa faca o spovedanie sinceră şi din care să aibă folos duhovnicesc, facem public acest Îndreptar de Spovedanie pentru mireni scris de către Părintele Arhimandrit Ilie Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria, precum si câteva învăţături folositoare. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să fie de folos tuturor celor care-l vor citi şi folosi:

 

ÎNDREPTAR DE SPOVEDANIE

După ce ne-am socotit, cunoscut şi însemnat bine toate păcatele şi ne-am rugat lui Dumnezeu, apoi mergem la Duhovnic, cu umilinţă, cu frică şi cu evlavie adâncă, aşa, ca şi cum ne-am duce în faţa judecăţii lui Dumnezeu, ştiind că Scaunul Sfânt al Spovedaniei e Scaunul milostivnic al judecăţii lui Dumnezeu aici pe pământ, unde ne curăţim de păcate şi ne înaripăm pentru zborul la cer, în Împărăţia Lui Dumnezeiască, îngenunchem cu smerenie şi zicem: “Binecuvintează-mă Părinte Duhovnic, ca să îmi pot mărturisi toate păcatele!”

Apoi continuăm aşa:

Mai întâi de toate mărturisesc înaintea lui Dumnezeu, Celui închinat în Sfânta Treime, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, înaintea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria, înaintea tuturor îngerilor, a tuturor sfinţilor lui Dumnezeu şi înaintea sfinţiei voastre, părinte, că eu, păcătosul, în toată clipa şi în tot ceasul am supărat pe Preabunul Dumnezeu cu păcatele şi răutăţile mele cele fără de număr. de la spovedania mea cea mai de pe urmă, am greşit de mai multe ori. Mă aflu vinovat cu următoarele păcate (aici ne mărturisim toate păcatele scrise pe hârtie şi învăţate pe de rost, cele nemărturisite la ultima spovedanie şi toate câte le-am mai făcut de atunci până în prezent):

ÎNDREPTAR DE SPOVEDANIE PENTRU MIRENI - scris de Părintele Ilie Cleopa - Mănăstirea Sihăstria

ÎNDREPTAR DE SPOVEDANIE PENTRU MIRENI – scris de Părintele Ilie Cleopa – Mănăstirea Sihăstria

1. Am păcătuit cu încrederea prea mare şi nesocotită împotriva lui Dumnezeu, zicând că El este milostiv şi mă va ierta şi pentru aceea pot să păcătuiesc mereu.

2. Mi-am pus în minte ca să păcătuiesc cât voi putea, zicând că mă voi pocăi la anul, la bătrâneţe, pe patul morţii. Am zis că dacă va voi Dumnezeu mă voi mântui, iar dacă nu, mă va pierde.

3. M-am deznădăjduit de mila lui Dumnezeu, că tot nu mă va ierta, de aceea am păcătuit mereu.

4. Mi-am pus în minte să mă sinucid şi chiar am încercat să fac aceasta. Am fost autor moral la sinuciderea cuiva.

5. Am stat împotriva adevărului arătat şi dovedit al Bisericii cuprins în Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi istorie, motiv pentru care am întristat şi alungat Duhul Sfânt de la mine (Caz concret).

6. Mi-am împietrit inima, neprimind şi nepăzind cuvântul lui Dumnezeu, socotind Dumnezeieştile Scripturi mincinoase. Am avut gânduri de hulă împotriva lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, a Sfinţilor sau a altor lucruri sfinte (Trebuiesc spuse gândurile de hulă).

7. Am hulit faptele bune ale aproapelui; am invidiat pe aproapele pentru darul ce i l-a dat Dumnezeu Citeste tot articolul

Adormirea Maicii Domnului

Când a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca să ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai înainte a făcut-o să cunoască, prin mijlocirea îngerului, mutarea sa cea de pe pământ. Căci Arhanghelul Gavriil, venind la dânsa, a zis: „Acestea zice Fiul tău: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa cea nemuritoare”.

Născătoarea de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare, şi cu dorul ce avea ca să se mute la Fiul său, s-a suit degrabă în Muntele Măslinilor ca să se roage, căci avea obicei de se suia adesea acolo ca să se roage. Şi s-a întâmplat atunci un lucru minunat. Când s-a suit acolo Născătoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte, şi au dat cinstea şi închinăciunea ce se cădea către Stăpână, ca şi cum ar fi fost nişte slugi însufleţite.

Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului

După rugăciune s-a întors acasă şi, îndată, s-a cutremurat casa cu totul, iar ea, aprinzând multe lumânări şi mulţumind lui Dumnezeu şi chemând rudeniile şi vecinii, şi-a grijit toată casa, şi-a gătit patul şi toate cele ce se cădea de îngroparea ei. Şi a spus cele ce i-a zis îngerul, despre a sa mutare la cer. Iar spre încredinţarea celor zise, a arătat şi darul ce i se dăduse: o stâlpare de finic.

Iar femeile chemate, dacă au auzit acestea, au plâns cu tânguire şi cu lacrimi şi au suspinat cu jale. Deci potolindu-se ele din tânguire, s-au rugat să nu rămână sărace de dânsa. Iar Preacurata le-a făgăduit că, mutându-se la ceruri, nu numai pe dânsele, ci şi pe toată lumea o va cerceta şi o va umbri.

Şi aşa alina întristarea cea mare cu cuvinte mângâietoare. Apoi a arătat despre cele două veşminte ale sale ca să le ia două văduve sărace, fiecare din ele câte unul, care-i erau ei prietene şi cunoscute şi de la dânsa le era hrana.

Bucură-te Maica Vieţii!

Şi vorbind ea acestea şi învăţând, s-a făcut fără de veste sunet de grabnic tunet, şi arătare de mulţi nori, care aduceau de la marginile lumii, pe toţi ucenicii lui Hristos la casa Maicii lui Dumnezeu Citeste tot articolul

Scrisoare către o femeie cultivată pe care lumea o batjocorește fiindcă merge la biserică

La batjocură să răspunzi prin zâmbet. Batjocura lor vine din răutatea inimii; zâmbetul tău să fie lipsit de răutate. Neştiinţei i se potriveşte batjocura, iar cunoaşterii, zâmbetul. Prin zeflemeaua lor, ei fac să crească preţul rugăciunii tale înaintea Veşnicului Judecător: fiindcă lui Dumnezeu cea mai dragă îi este rugăciunea sufletului curajos care-i înconjurat de săgeţile răutăţii, urii, ticăloşiei şi batjocurii. Toate săgeţile acestea sunt boante la vârf şi ascuţite la coadă, aşa încât sărind înapoi din tine pricinuiesc răni înşişi săgetătorilor.

Soţia împăratului David, Mihala, şi-a bătut joc de o rugăciune însufleţită a bărbatului ei. De această batjocură Dumnezeu S-a aflat mai jignit decât împăratul David.

Mantuitorul nostru Iisus Hristos

Mantuitorul nostru Iisus Hristos

Iar tu să spui batjocoritorilor tăi – asta dacă socoţi că vreun cuvânt este pentru ei leac mai tare decât tăcerea – să le spui: Mă mint cumva ochii mei, sau văd eu bine că voi în fiecare zi vă rugaţi de negustori şi de judecători şi de poliţişti ba pentru una, ba pentru alta?

Şi atunci, de ce vă bateţi joc de mine când mă rog Veşnicului nostru Ziditor? Oare nu e mai caraghios să te rogi unui neputincios decât Celui Atotputernic? Oare nu e mai nebunesc lucru să te închini prafului decât Făcătorului de viaţă şi Domnului?

Este la un prooroc o spusă: blestemat omul care nădăjduieşte în om Citeste tot articolul

Sfaturi duhovnicesti – Sfântul Dimitrie al Rostovului (1)

„Dacă nu iubeşti postul şi nu te nevoieşti cu înfrânarea generală a tuturor poftelor tale, nu vei avea niciodată limpezime duhovnicească, judecată dreaptă şi rezultate pozitive în războiul contra patimilor.

Astfel îţi vei consuma viaţa în întunericul tulburării şi al lipsei de înţelepciune şi vei lua ca răsplată alungarea de la fericirea cerească.”

(Sfântul Dimitrie al Rostovului, 1629 – 1709)

Sfântul Dimitrie al Rostovului, 1629 - 1709

Sfântul Dimitrie al Rostovului, 1629 – 1709

Patru puteri ale Spovedaniei

Spovedania este una dintre Tainele Bisericii. Prin marturisirea cu parere de rau (pocainta) a pacatelor, inaintea preotului duhovnic, Iisus Hristos Insusi ne iarta pacatele si ne da harul Sfantului Sau Duh, spre tamaduire si spre mantuire.

Spovedania nu se face numai pentru impartasirea cu Sfintele Taine, ci si pentru cunoasterea de sine, pentru primirea dezlegarii de sub osanda pacatelor savarsite, pentru slabirea patimilor care ne inrobesc si pentru intarirea nadejdii de mantuire.

Cum se marturisesc pacatele ?

Taina Sfintei Spovedanii

Taina Sfintei Spovedanii

Sfantul Nicodim Aghioritul defineste marturisirea pacatelor astfel: „Spovedania este destainuirea rostita a faptelor, a cuvintelor si a gandurilor viclene (deplinate), facuta de buna voie (libertate), cu frangerea inimii (pocainta), cu osandire de sine (smerenie), limpede, fara rusine, cu hotarare, catre un duhovnic randuit canonic.”

Prima putere a Spovedaniei: Cunoasterea de sine !

Cunoasterea de sine este cheia catre viata cea adevarata. Oricare alta cunoastere si putere este inferioara acesteia, drept pentru care, Sfintii Parinti spun: „Acela care isi vede pacatele este mai mare decat acela care invie mortii.”

Cartile duhovnicesti si Sfanta Scriptura, precum si „Indreptarul de Spovedanie”, ne ajuta sa ne cunoastem tot mai bine. Apoi, in cadrul Spovedaniei, preotul ne ajuta sa gasim in adancul nostru si ceea ce nu reusim sa vedem inca Citeste tot articolul

O reţetă a Sfântului Efrem Sirul pentru opt boli ale sufletului

Cele opt gânduri din care vine tot ce-i rău şi din care omul nostru lăuntric se îmbolnăveşte adânc şi de moarte sunt următoarele: lăco­mia pântecelui, curvia, iubirea de arginţi, mânia, întristarea nepotrivită, trândăvirea, slava deşartă, trufia. Tocmai acestea poartă război cu fiecare om.

Şi tu, fiule, dacă vrei să birui lăco­mia pântecelui, să îndrăgesşi înfrânarea, să ai fri­că de Dumnezeu, şi vei birui.

Dacă vrei să birui curvia, să îndrăgeşti privegherea şi însetarea, să te gândeşti întotdeauna la moarte şi sa nu stai niciodata de vorbă cu femeile, şi vei birui.

Dacă vrei să birui iubirea de arginţi, să îndrageşti neagonisirea şi necheltuirea.

Dacă vrei să birui mânia, să ţii minte cum Domnul nostru Iisus Hristos nu S-a mâniat pe evrei, cu tot răul pe care I l-au făcut, ci chiar S-a rugat pentru ei Citeste tot articolul

Iubirea in familie: Divorţul nu e niciodată o variantă, pentru un creştin

Am observat că societatea în care trăim astăzi este foarte permisivă şi încurajează divorţul prin pârghiile şi concepţiile ei.

Divorţul nu este o opţiune, divorţul nu e „asul din mânecă” când apar probleme în familie, nu! Doamne fereşte! Se vorbeşte prea simplu de divorţ, se aduce aminte de el prea uşor. Divorţul în foarte multe cazuri nu e o soluţie.

Dacă te-ai certat o dată – de două ori cu cel iubit, asta nu înseamnă că gata! s-a terminat. Dacă soţia te-a supărat şi nu face ce crezi tu că e bine, asta nu înseamnă că trebuie să divorţezi.

Iubirea in familie: Divorţul nu e niciodată o variantă, pentru un creştin

Iubirea in familie: Divorţul nu e niciodată o variantă, pentru un creştin

Dacă soţul nu spală vasele sau se uită prea mult la televizor, sau iese prea des cu prietenii în oraş, soluţia nu e ruperea căsniciei. Dacă relaţia dintre voi doi a devenit monotonă asta nu înseamnă că totul s-a terminat, sau că de acum lucrurile vor sta şi mai rău.

Ce frumoasă e această unire dintre bărbat şi femeie… Chiar şi marele Apostol Pavel se miră zicând: „Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică Citeste tot articolul

Tatăl, o altfel de mamă…

Tatal este cea de-a doua „mama” a copilului, iar nu invatatoarea, precum se spune adesea. Tatal intrupeaza o altfel de „maternitate”, chiar daca aceasta poarta denumirea de „paternitate”.

Taina Cununiei este o slujba care-i uneste pe cei doi miri, pe barbat si pe femeie, „intr-un singur trup”, precum Dumnezeu a hotarat inca dintru inceput. Atata timp deci cat barbatul si femeia formeaza un singur trup, iar nasterea de prunci este, in egala masura, lucrarea amandurora, cresterea si educarea lor nu poate fi vazuta decat tot ca misiune a amandurora.

Cresterea copiilor are loc deci si in prezenta tatalui, lucru care nu trebuie catusi de putin sa fie trecut cu vederea de barbat. Precum copilul se zamisleste prin conlucrarea a doi parinti, barbat si femeie, tot asa, el se afla si in responsabilitatea si purtarea de grija a amandurora dintre ei, iar nu numai a unuia, adica a mamei.

Tatal, o altfel de mama, iar nu un musafir
Citeste tot articolul