Taina Sfantului Maslu – invataturi corecte si invataturi gresite

Taina Sfantului Maslu – invataturi corecte si invataturi gresite

In ce consta Sf. Maslu, cine poate cere aceasta slujba, cand si cate; cu bani proprii, cu bani de adunat?

Sfantul Maslu este o taina, din cele 7 taine ale bisericii noastre Ortodoxe. Taina aceasta se face de catre 7 preoti, 3 preoti, doi sau chiar si de catre un singur preot. Savarsitorii acestei Sf. Taine sunt episcopii si preotii, iar primitorii ei sunt credinciosii.

In privinta administrarii acestei Sf. Taine, exista o randuiala prac­tica traditionala, potrivit careia, slujba de administrare a ei trebuie sa fie oficiata de sapte preoti. Nu exista insa nici o norma asemanatoare cu privire la numarul episcopilor care ar trebui sa ia parte la ofi­cierea ei.

Randuiala privitoare la numarul preotilor care trebuie sa slujeasca im­preuna la savarsirea Sf. Taine a Maslului, are numai caracter ceremo­nial si nu caracter dogmatic. Din punct de vedere al harului pe care il are, si un singur preot poate savarsi Sfantul Maslu!

Sfantul Maslu se face in zilele de post, miercurea si vinerea, sau in cele 4 posturi sau ori de cate ori este nevoie si posibilitate. La slujba aceasta pot lua parte bolnavi, neputinciosi si chiar cei care sunt sanatosi. Este bine ca participantii sanatosi sa fie persoane care se spovedesc regulat in toate cele 4 posturi.

Sfantul Maslu are puterea dumnezeiasca de a insanatosi pe cei bolnavi si puterea de a ierta pacatele si de aceea se recomanda si celor sanatosi, ca sa fie feriti de chinurile vremelnice si vesnice!

Pentru bolnavi se recomanda 1, 3, 7, 9 masluri, de la caz la caz. Iar despre banii la maslu, e bine sa-si plateasca fiecare datoria. Nu este mai bine primita slujba daca se aduna bani de la alti crestini, ci dimpotriva. Doar in cazul in care sunt bolnavi saraci nu e rau sa fie adunati bani pentru a plati pe slujitori.  Exista insa randuiala pastrata din traditie ca sa fie cel putin doi preoti la savarsirea acestei Sfinte Taine si este bine sa se pastreze aceasta traditie acolo unde este posibil. Asa indica si cartea care contine randuiala acestei slujbe, Molitfelnicul.

Ce se face cu untdelemnul de la Sfântul Maslu?

Din untdelemnul de la Sfântul Maslu și din făină se fac turte care se coc fără drojdie, nu se prăjesc și se consumă dimineața, pe nemâncate, deodată cu anafora. Din ulei se poate pune și în candelă.

Deschiderea cărții, ce semnificație are, cine poate cere și când?

Deschiderea cărților este o invenție a unora, ca să câștige bani, unii deschid Psaltirea, alții Pravila, alții Evanghelia, după interesul celor ce vin la preot, ca să determine lumea să vină la ei. Este vrăjitorie cu cele sfinte! Aceasta deoarece preoții care o practică o folosesc cu scopul de a ghici celor care „deschid cartea”. Exact cum o ghicitoare ar folosi pentru ghicit cărțile de joc sau bobii sau altceva, tot așa și preotul folosește cartea deschisă, făcând legătura între problema celui care a deschis cartea si înțelesul textului care se află în locul unde s-a deschis cartea.

Foarte mult greșesc si cei care se duc la acești preoți. Păziți-vă, ca să nu supărați pe Duhul Sfânt, că în loc de bine va fi rău.

Există însă la sfârșitul slujbei Sfântului Maslu un moment în care cineva dintre credincioși (de obicei cel mai bolnav) deschide Sfânta Evanghelie, după care preotul o așează pe capul lui și citește o rugăciune. Nu este insa o regula, Sfanta Evanghelie de obicei este deschisa de catre preot.

Totul însă se mărginește aici. Preotul nu spune nimic despre trecutul, prezentul sau viitorul creștinului care a deschis Sfânta Evanghelie. Semnificația acestui gest se aude în rugăciunea pe care preotul o citește atunci când Sfânta Evanghelie se află pe capul celui care a deschis-o. În această rugăciune, preotul zice: „nu pun mâna mea cea păcătoasă peste capul celui ce a venit la tine cu credință, ci pun mâna Ta cea puternică și tare, ce se află în această Sfântă Evanghelie…”.

Este adevărat că, unui om bolnav, să nu-i facem Sfântul Maslu deoarece moare?

Dumnezeu spune: „Nu vreau moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu”. (Iezechiel 33;11). Sfântul Maslu nu este o rugăciune pentru moarte, ci o Sfântă Taină, iar Sfintele Taine sunt slujbe spre folosul și ajutorul celor vii. „Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui” (Iacov 5;13-15).

Sfântul Maslu este slujbă pentru vindecare şi pentru iertarea păcatelor celor cărora li se face. Slujbe ale căror efect să fie moartea celor cărora li se fac, nu există în rânduiala Bisericii Ortodoxe. Această concepţie este deci greşită total.

În caz de necesitate (rău, frică, gânduri necurate, tulburare, supărare), în timpul zilei, ce se poate lua?

Dacă persoana nu a mâncat, poate lua anafură, agheasmă mică, iar dacă a mâncat să se ungă cu ulei de la Sfântul Maslu sau agheasmă pe frunte, să se afume cu târnoseală (târnoseala = bucățică de pânză îmbibată în ceară topită luată de la sfințirea unei biserici), să aprindă tămâie.