„Sufletul nostru cunoaşte stări infinite şi în toate este şi nu este. Fiind atât de schimbător, s-ar părea că nici nu are o fire, zbuciumându-se neîncetat între bine şi rău. Într-un singur lucru sufletul îşi capătă integritatea: în lucrarea binelui. Dacă sufletul devine el însuşi atunci când face binele, înseamnă că toţi oamenii buni seamană între ei, pentru că au sufletele la fel. Doar oamenii răi sunt diferiţi, căci răul prin natura sa este dezbinător, ca cei care îl fac să nu aibă odihnă, nici mulţumire, nici suflet pereche.”

Savatie Baştovoi

Sufletul bun şi sufletul rău – diferenţa între ele!?