Plangeti cu mine dragii mei… sa ne rugam impreuna pentru sufletul pruncului Johann Nikolas, trecut la Domnul in urma unui tragic accident rutier, in varsta de numai patru luni…
Dragii mei prieteni, astazi, in a doua Duminica dupa Sfintele Pasti, se arata ca in multe alte duminici, o zi frumoasa (banuiam cel putin asta, privind frumoasele raze ale soarelui care strabateau ferestrele micutei noastre capele din Straubing).
Cand, dintr-o data, la finalul slujbei, in timp ce-i miruiam pe credinciosii prezenti la Sfanta Liturghie, o persoana a intrat in Sfanta Biserica, la rugamintea unei credincioase doctorite de la Spitalul din Deggendorf, rugandu-ma aproape in lacrimi sa merg de urgenta la acest spital unde avea loc o adevarata tragedie.
Mai precis, o familie, de loc din localitatea Liteni-Dolhasca, Suceava (sotul, sotia si unicul lor copil Johann Nikolas, in varsta de numai patru luni, intorcandu-se din Romania, aflandu-se stationati intr-un Stau (blocaj rutier) pe autostrada in dreptul localitatii Hengersberg, un alt automobil a intrat in plin in ei, spulberandu-i efectiv…
Plangeti cu mine dragii mei… sa ne rugam impreuna pentru sufletul pruncului Johann Nikolas – sursa Foto: PNP.de
Din pacate, micutul Johann Nikolas nu a supravietuit acestui impact, fiind adus la spital deja decedat… Iar eu a trebuit sa ma duc sa fac cele necesare in astfel de momente, adica slujba pentru cei adormiti in Domnul, precum si o incercare de mangaiere a parintilor, care, cu toate ca au supravietuit cu leziuni minore, se aflau intr-o stare totala de soc…
Cuvintele sunt de prisos… Orice am incercat sa spun, parca nu-si avea rostul… ce poti sa mai spui in astfel de momente? Si atunci i-am rugat pe toti care erau acolo langa mine, doctori, psihologi si chiar pe preotul spitalului care era si el de fata si care cu totii am varsat lacrimi amare impreuna cu parintii acestui prunc… sa ne rugam impreuna Bunului Dumnezeu pentru sufletul acestui prunc si pentru familia indurerata si atat de incercata.
Dragii mei, va spun cu lacrimi in ochi… a fost si este cea mai grea zi din toata cariera mea de preot si din toata viata mea…
Cuvintele lipsesc, vad mereu in fata ochilor chipul acestui copilas accidentat mortal… si privirea pierduta a parintilor care ma intrebau neputiinciosi si indurerati: „De ce?”… Si parca simt un imens gol, care nu poate fi umplut cu nimic… decat cu credinta in Mantuitorul nostru Iisus Hristos, cel inviat din morti.
O consolare a ramas totusi acestei familii: pruncul era botezat si de curand impartasit cu Sfintele Taine. Si noi stim ca se afla acum impreuna cu Sfintii Ingeri in Imparatia lui Dumnezeu… iar aici, pe pamant, poate si trebuie pomenit la Sfanta Proscomidie si la Sfintele Slujbe.
Parinti, botezati-va copii cat mai curand si nu-i lasati lipsiti de Hristos! Nu stim niciodata cand se poate intampla asa ceva… iar daca pruncul nu este botezat si impartasit cu Sfantul Trup si Sange al Domnului nostru Iisus Hristos, nu-l mai putem ajuta cu nimic…
Pomeniti-l si fratiile voastre in rugaciuni pe acest prunc si mai ales sa ne rugam Bunului Dumnezeu si pentru aceasta familie atat de greu incercata, robii lui Dumnezeu Ion si Maria. Eu nu-i cunosc, decat cu numele de Botez, ei se intorceau din Romania si mergeau spre localitatea de resedinta – Lübeck. Doar intamplarea a facut sa ne intalnim…
Va multumesc tuturor pentru impreuna rugaciune.
Bunul Dumnezeu sa-l ierte si cu dreptii sa-l odihneasca pe robul lui Dumnezeu Johann Nikolas.
Hristos a Inviat!