Înţeleptul şi soarta

Când eram tânăr am fost un revoluţionar. Atunci mă rugam:

„Doamne, dă-mi putere să schimb lumea”.

Pe la jumătatea vieţii mi-am schimbat rugăciunea:

„Doamne, ajută-mă să-i schimb pe cei cu care trăiesc şi cu care intru în contact: familia, prietenii, colegii de muncă. Atunci voi fi mulţumit”.

Acum când am îmbătrânit şi zilele-mi sunt numărate. Rostesc doar o singură rugăciune:

„Doamne, ajută-mă să mă schimb pe mine însumi în bine, ca prin schimbarea mea să-mi ajut și semenii”.

Ce bine ar fi fost dacă de la început m-aş fi rugat astfel. Nu mi-aş fi risipit viaţa…