Cine poate spune că nu a lăcrimat măcar o dată în viaţa lui?

Nimeni! …De ce? Pentru că ochii tuturor, într-un moment sau altul , dintr-o pricină sau alta, au pogorât peste obraz lacrimi din destul.

Lacrimile au fost şi vor fi pe feţele tuturor oamenilor. Sunt atât de multe şi atât de diferite …

Unele Bune şi altele rele, unele Curăţitoare şi altele întinătoare, unele Mântuitoare şi altele pierzătoare.

Lacrimi Bune:
– un om sărman plânge după ce în mâna lui întinsă cineva a aşezat o bucată de pâine = Lacrimi de recunoştinţă
– o mamă lăcrimează când îşi ia în braţe pruncul nou născut = Lacrimi de Bucurie
– altul plânge pentru durerea aproapelui său = Lacrimi de compasiune   
– unul lăcrimează copleşit, ascultând o cântare preaminunată adusă lui Dumnezeu = Lacrimi de Înfiorare
– un tată lăcrimează văzându-şi fiul aşezat la casa lui = Lacrimi de mulţumire sufletească
– o fiică îşi plânge mama degrab adormită = Lacrimi de durere
– …
– un om îşi plânge păcatele, cerând iertare lui Dumnezeu = Lacrimi de Pocăinţă
– un creştin trăitor plânge atunci când se roagă, dar fără a fi trist = DARUL LACRIMILOR

Lacrimi rele:
– o tânără plânge pentru că nu a câştigat concursul de miss = lacrimi de ciudă
– unul lăcrimează pentru că fratele său are o casă mai mare = lacrimi de invidie
– unul ameţit de băutură plânge fără motiv = lacrimi din beţie
– altul la un salon de tatuaje, lăcrimează de durere = lacrimi din prostie
– mai mulţi fani plâng în hohote la apariţia idolului lor = lacrimi din isterie
– un bun actor plânge pentru că aşa îi cere scenariul = lacrimi false
– un om în pragul sinuciderii varsă lacrimi amare = lacrimi din deznădejde
– altul plânge pentru că aşa dă bine = lacrimi din circumstanţe
– …

Cu dragoste Părintele Ciprian!