„În caz de nevoie şi în lipsă de mai mulţi preoţi, Maslul poate fi săvârşit şi de un singur preot. Cât priveşte valabilitatea Tainei Maslului săvârşită de un singur slujitor, aceasta nu poate fi contestată din punct de vedere dogmatic, haric sau sfinţitor. Conform învăţăturii de credinţă, prin hirotonie, preotul primeşte capacitatea harică de a administra singur toate Tainele afară de hirotonie, iar harul primit de credincioşi prin Taina Maslului nu este condiţionat de numărul slujitorilor Tainei.”

Conform tradiţiei vechi a Bisericii, formulată adesea în scris prin hotărâri canonice ale autorităţii bisericeşti, pentru săvârşirea Tainei Sfântului Maslu trebuie de regulă şapte preoţi, după numărul celor şapte daruri ale Duhului Sfânt, despre care vorbeşte prorocul Isaia (11, 2-3). Numărul acesta simbolic aminteşte şi de unele fapte din istoria sfântă a Vechiului Testament, care au fost ulterior privite ca nişte preînchipuiri ale acţiunii şi efectelor Sfântului Maslu.

Taina Sfântului Maslu – Biserica Ortodoxă Română Straubing

Astfel, şapte au fost preoţii care sunau din trâmbiţe şi de şapte ori a fost înconjurată cetatea Ierihonului, când israeliţii au cucerit-o, la intrarea lor în pământul sfânt, după izbăvirea din robia egiptenilor (Iosua 6, 13-16). Şi tot de şapte ori s-a rugat prorocul Ilie pe muntele Carmel, până când Dumnezeu a dat ploaie pământului ars de secetă (III Regi 19, 42-44). Proorocul Elisei l-a înviat pe un tânăr mort, culcându-se peste el de şapte ori (IV Regi 4, 34-35) şi tot de şapte ori s-a cufundat în Iordan Neeman Sirianul, când s-a curăţit de lepră, potrivit sfatului prorocului Elisei (IV Regi 5, 14).

De aceea, rânduiala Sfântului Maslu cuprinde şapte pericope Apostolice şi şapte citiri din Evanghelie, precum şi şapte rugăciuni deosebite pentru binecuvântarea untdelemnului şi tămăduirea bolnavului, câte una pentru fiecare preot, motiv pentru care această taină mai e cunoscută la greci şi sub numele de taina celor şapte preoţi (Heptapadion), iar în ruseşte sub numele desoboravanie, adică slujba adunării sau soborului preoţilor.

În practică însă, la nevoie pot sluji Sfântul Maslu şi mai puţini preoţi, de obicei cinci sau trei, pentru numărul Treimii, cum recomandă Simeon al Tesalonicului, sau cel puţin doi. Din expresia „să cheme preoţii” s-a dedus că pentru săvârşirea Maslului e nevoie de mai mulţi preoţi.

În caz de nevoie şi în lipsă de mai mulţi preoţi, Maslul poate fi săvârşit şi de un singur preot. Textul Sfântului Iacov nu exclude o astfel de interpretare, întrucât în Sfânta Scriptură mai sunt cazuri când se foloseşte pluralul, deşi e vorba de o singură persoană.

Domnul zice către leproşi: „Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor” (Luca 17, 14), cu toate că după Legea mozaică era de ajuns arătarea făcută şi numai unui preot. De aceea, cele spuse de Sfântul Iacov, la plural, se pot înţelege şi în sensul că bolnavul să cheme pe vreunul din preoţii Bisericii.

Cât priveşte valabilitatea Tainei Maslului săvârşită de un singur slujitor, aceasta nu poate fi contestată din punct de vedere dogmatic, haric sau sfinţitor. Conform învăţăturii de credinţă, prin hirotonie, preotul primeşte capacitatea harică de a administra singur toate Tainele afară de hirotonie, iar harul primit de credincioşi prin Taina Maslului nu este condiţionat de numărul slujitorilor Tainei…

Sursa: Preot Prof. Dr. Ene Branişte, Liturgica specială, Editura Lumea Credinţei, Bucureşti, 2008, pp. 347-348, Doxologia.ro