Ce trebuie sa cerem cu adevarat in rugaciune

Ce trebuie să cerem cu adevarat în rugăciune?

Pentru mulți creştini, dorința de a avea o viață cât mai fericită din punct de vedere material și lipsită de griji este considerată firească. De aceea, cer de la Dumnezeu să le dea succes şi reuşită în toate problemele lumeşti – mai ales că țin și unele dintre poruncile Sale: merg la slujbe, ţin post, se împărtăşesc.

Din Pateric aflăm că vechii asceţi, în momentul în care nu aveau nicio greutate sau ispită, ziceau cu nelinişte că i-a uitat Dumnezeu. Se simţeau în siguranţă numai atunci când dragostea lui Dumnezeu le trimitea încercări. Așadar, este o rătăcire să căutăm o viaţă comodă, fără întristări, care nu duce niciodată la ceruri.

Atâta timp cât durează viaţa noastră pe pământ, chiar de am şi urî păcatul şi am dori cu harul lui Dumnezeu faptele cele virtuoase, din slăbiciune şi din neputinţă, eşuăm în greşeli. De aceea, cu toţii, fără excepţie, avem nevoie de spovedanie mereu.

Mantuitorul nostru Iisus Hristos * www.credinta-ortodoxa.com

Mantuitorul nostru Iisus Hristos * www.credinta-ortodoxa.com

Pocăinţa este hrană a vieţii duhovniceşti

Ridicarea continuă şi regulată şi spovedania sinceră ne înarmează cu putere în războiul împotriva răului şi ne garantează sfârşit creştinesc, în pace, de vreme ce ne vom afla pregătiţi şi curăţiţi duhovniceşte. Pocăința stă la baza întregului efort de înălțare spirituală a creștinului, continuând să fie pe parcursul întregii vieți, indiferent de treapta duhovnicească la care am ajuns, o constantă a urcușului duhovnicesc a tuturor celor ce tind spre mâtuire.

Nu întâmplător, Hristos ne îndeamnă: „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă” (Matei 6.32).

Cereți în rugăciunile voastre să dobândiți lucruri cerești și netrecătoare pentru ca, primindu-le ca atare, să moșteniți împărăția cerului și să vă bucurati de cele mai mari bunătăți!

Trebuie, deci, să ne rugam pentru cele trebuincioase vieții, atât pentru noi, cât și pentru alții – dar, să fim cu luare aminte, ca nu cumva să cerem lucruri care să privească relele noastre înclinări, căci Dumnezeu nu ascultă astfel de rugăciuni (Iacov 4, 3).

„Cine cere lui Dumnezeu bogăție, dregătorii, slavă deșartă ori altele de acest fel, nu caută mărirea lui Dumnezeu, ci lucruri trecatoare; acela înjosește pe Dumnezeu, Domnul și Stăpânul, la treapta de slujitor al poftelor lui, al zgârceniei lui, al vietii lui desfrânate. Cum ar putea să-l asculte Dumnezeu?”(Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a XIX-a la Matei, vol. III, p. 167).

Să nu cerem de la Dumnezeu ce vrem noi, ci ceea ce vrea El.

Pr. Constantin Florin DRĂGUȘANU, sursa: www.doxologia.ro

Formula fericirii familiale

Formula fericirii familiale

O fetiţă de 12 ani a fost întrebată:

– “Ce poţi să-mi spui despre mama ta?”

Fetiţa, fără să stea pe gânduri, a răspuns:

– “Mama îl iubeşte foarte mult pe tata”.

Nu a spus că este cea mai frumoasă, cea mai bună, cea mai deşteaptă sau cea mai bogată. Iată cea mai mare comoară pe care o va lua cu ea în viaţa adultă. Orice s-ar întâmpla apoi în viaţa ei, are reperele corecte.

Fără să ştie, fetiţa a dat formula fericirii familiale, căci în familia ei trăieşte iubirea.

Formula fericirii familiale * www.credinta-ortodoxa.com

Formula fericirii familiale * www.credinta-ortodoxa.com

Sursa: “Femeia si problemele ei”, Ioana Besedina şi dr. Dimitri Avdeev, Editura Sophia

La Sfintele Slujbe slujesc toti cei care participa

La Sfintele Slujbe slujesc toti cei care participa

Dragii mei, as vrea sa retineti, pentru toata cealalta vreme a vietii, ca la sfintele slujbe nu slujesc numai slujitorii sfintiti si cei care-i ajuta pe slujitorii sfintiti, de pilda cantaretii sau corul bisericesc, ci toti credinciosii trebuie sa slujeasca; si slujesc, la masurile lor.

Asa sa stiti: la sfintele slujbe slujesc toti cei care participa!

Unele slujbe sunt in asa fel randuite de parintii cei duhovnicesti, incat in cuprinsul lor sunt chemati toti cei care iau parte la ele, ca slujitori, nu ca asistenti; adica noi suntem in fata lui Dumnezeu ca sa facem lucrul lui Dumnezeu, cu totii.

Va mulţumim tuturor pentru sprijinul şi încrederea acordată şi-L rugam pe Bunul Dumnezeu să vă binecuvinteze cu pace, sănătate şi spor în toată fapta cea bună, să vă ferească pe toţi, împreună cu familiile dumneavoastră de tot răul şi lucrarea văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi şi să vă învrednicească de Cereasca Sa Împărăţie.

Binecuvintează Doamne pe toti cei care iubesc si cinstesc podoaba Bisericii Tale! Amin.

Parintele Vasile Florin Reut

Asa sa stiti: la sfintele slujbe slujesc toti cei care participa! * www.credinta-ortodoxa.com

Asa sa stiti: la sfintele slujbe slujesc toti cei care participa! * www.credinta-ortodoxa.com

Sapunul, ca si credinta, te face curat doar daca il folosesti

Un fabricant de sapunuri si un preot mergeau odata impreuna. La un moment dat, fabricantul de sapun spune:

– Crestinismul nu a reusit sa faca nimic. La ce e buna religia? Desi Evanghelia este predicata de doua milenii, lumea nu a devenit mai buna. De atunci si pana acum peste tot exista raul si oameni rai. Uita-te la toata mizeria din lume. Ea inca se afla acolo, desi au trecut mii de ani de cand religia ne invata de bunatate, adevar si pace. Mizeria inca se afla acolo, dupa toate invataturile si rugaciunile facute. Daca religia ar fi cu adevarat buna si adevarata, de ce mai vedem atata suferinta in lume?

Preotul ii arata acestui fabricant de sapunuri un copil foarte murdar care se juca la margine de drum si-i spuse:

– Sapunul nu a reusit sa faca nimic. Peste tot exista mizerie si oameni mizerabili in lume. Priveste la acel copil si vezi ca e destul de murdar. Tu sustii ca sapunul ii face curati pe oameni, dar uita ce mizerabil e copilul acela. La ce e bun sapunul? Cu tot sapunul din lume, de atatea sute de ani, si totusi acel copil e murdar. Ma intreb cat de eficient este, in definitiv, acel sapun.

– Sapunul, spuse fabricantul, ajuta numai daca se aplica in practica, nu poate curata decat daca este folosit de oameni.

Preotul ii raspunse:

– La fel e si cu crestinismul! Avem Botezul si Mirungerea prin care omul se spala de toate pacatele si se imbraca intr-un om nou. Avem Botezul Lacrimilor – pocainta – si oamenii nu vor sa se foloseasca de ea. Avem Taina Marturisirii prin care omul poate sa-si recapete haina botezului. Avem Sfantul Maslu prin care oamenii se pot vindeca de bolile trupesti si sufletesti. Avem multe Taine in crestinism dar daca oamenii nu vor sa le ia in seama – vor ramane asemenea copilului acestuia, care nu vrea sa foloseasca sapunul dumitale ca sa fie mai curat. Multe feluri de sapun avem, dar trebuie folosit!

Sapunul, ca si credinta, te face curat doar daca il folosesti * credinta-ortodoxa.com

Sapunul, ca si credinta, te face curat doar daca il folosesti * credinta-ortodoxa.com

Rugaciunea de vineri

Rugăciunea de vineri

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sânt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea.

Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai.

Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa:

Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Si fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sânt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea de vineri * www.credinta-ortodoxa.com

Rugaciunea de vineri * www.credinta-ortodoxa.com

Pacioace, Scrijele, Palaniciche sau Pascute – sau ce mai putem manca de post (si nu numai)

Pacioace, Scrijele, Palaniciche sau Pascute – sau ce mai putem manca de post (si nu numai)

Cam ce se mai poate manca de post, chiar si duminica dupa Sfanta Liturghie… Va mai amintiti?

Nu aveti nevoie decat de cartofi (sau barabule, picioci sau cum li se mai spun prin zona fiecaruia), sare si o plita sau o tigaie unde sa-i prajiti.

Pacioace, Scrijele, Palaniciche sau Pascute - sau ce mai putem manca de post (si nu numai) * www.credinta-ortodoxa.com

Pacioace, Scrijele, Palaniciche sau Pascute – sau ce mai putem manca de post (si nu numai) * www.credinta-ortodoxa.com

Unii mai folosesc si cu ulei, dar nu-s la fel de buni… iar daca mai adaugam si un mujdei de usturoi… Priviti si rezultatul:

Pacioace, Scrijele, Palaniciche sau Pascute - sau ce mai putem manca de post (si nu numai) * www.credinta-ortodoxa.com

Pacioace, Scrijele, Palaniciche sau Pascute – sau ce mai putem manca de post (si nu numai) * www.credinta-ortodoxa.com

In fine… Pofta mare si succes la incercat!

Mai multe retete gasiti aici (click).

Pacea Domnului sa fie peste voi toti, dragi prieteni.

Slavă lui Dumnezeu pentru toate, fie Numele Lui binecuvântat!

Cu toata dragostea, al vostru, de tot binele voitor şi rugător către Domnul,
Părintele Vasile Florin Reuţ

 

Dumnezeu poate să creeze ceva ce nu poate ridica !

Dumnezeu poate să creeze ceva ce nu poate ridica!

La o mânăstire frumoasă din Moldova veneau mereu în vizită pelerini din toată țara. Într-un cerdac la o chilie de lemn stătea un monah bătrân și binecuvânta pe aceștia și dădea cuvânt de folos oricui cerea de la dânsul.

Într-o zi se abătu pe la acest monah o familie venită în pelerinaj – soțul, soția și cei doi copii ai lor. Soția foarte evlavioasă merse la părinte și primi binecuvântare împreună cu copii iar soțul stătea un pic retras fiind necredincios și chiar impotriva acestor gesturi de evlavie față de un om.

Femeia zăbovi puțină vreme alături de bătrânul monah încercând să afle de la dânsul cum să-l îndrepte și pe soțul ei pe calea credinței.

La un moment dat soțul nervos, pentru că el venise în pelerinaj doar ca simplu turist merse spre părintele bătrân cu gândul de al ispiti și ai pune într-o lumină proastă întreaga credință. Și zise monahului:

– Auzi bătrâne! Spune-mi te rog frumos, Dumnezeul ăsta al vostru care-L tot propovăduiți și cu care prostiți lumea ar putea să creeze ceva atât de greu încât El însuși să nu poată ridica?

Bătrânul zâmbi cu fața-i senină și răspunse necredinciosului bărbat:

– Dumnezeu Cel Adevărat, este un Dumnezeu al iubirii, nu crează lucruri abstracte, toate au un rol în lumea asta. Privește universul și minunează-te de el! Toate se mișcă într-o armonie perfectă. Dumnezeu este armonie, El aduce pacea, bunătatea, înțelegerea și tot binele din lumea aceasta. Răul nu este creat de Dumnezeu. Acolo unde apare răul înseamnă că nu există binele. De ce? Pentru că pe om l-a făcut liber și-i respectă libertatea. Avem un Dumnezeu tandru și iubitor și am putea spune că e atât de gentil, nu intră în sufletul omului cu bocancul.

– Vezi, zise bărbatul necredincios, i-am spus eu nevestei mele că sunteți niște înșelători și vrăjiți lumea cu limbajul ăsta sofisticat! Eu ți-am pus o întrebare și tu ai ocolit răspunsul precum politicienii.

– Frăția ta nu m-a lăsat să termin! Eu încercam să-ți explic câteva lucruri despre Dumnezeu înainte să-ți dau răspunsul. De aceea ți-am spus că Dumnezeu nu face lucruri nesăbuite. Tu mi-ai pus o întrebare prin care încerci să mă ispitești!

– Gata m-am lămurit, bătrânule, nu ești capabil să-mi răspunzi și te-ai făcut de râs și față de copii aceștia care așteptau și ei un răspuns concret de la mata. Adunați în jurul vostru toți proștii și toți naivii ca să-i păcăliți voi! Dacă vine unul mai deștept, așa ca mine, gata vă pune cu botul pe labe!

Monahul cu fața senină și zâmbitoare spuse:

– Da, Dumnezeu poate să creeze ceva ce nu poate ridica!

– Ha, ha, ha! Auzi un Dumnezeu care poate face ceva pe care nu poate ridica! Și ce ar putea face el așa de greu să nu poată ridica? Te rog să-mi răspunzi, să văd și eu cât e de slab!

Atunci bătrânul monah zambind răspunse necredinciosului:

– Un prost ca tine, nu poate ridica! Dumnezeu te-a făcut, ți-a dat inteligență, rațiune, suflet viu, sănătate și tot ceea ce-ți trebuie să poți răzbi în viață și să-L recunoști ca Creator al tău. Vrea să te ridice din prostia in care zaci, și nu poate că tu nu vrei. El îți respectă libertatea și nu te ridică cu forța. Iar tu ești atât de prost și greu că nu te poate ridica.

Atunci copii au început să râdă, șocați fiind de înțelepciunea monahului și de felul în care l-a rușinat pe tatăl lor necredincios. Rușinat omul necredincios zise bătrânului:

– Vreau părinte să stăm de vorbă! Aveți timp și pentru mine?!?!?

Prea tarziu?!? * www.credinta-ortodoxa.com

Prea tarziu?!? * www.credinta-ortodoxa.com

Citeste tot articolul

Rugaciune catre Mantuitorul Iisus Hristos pentru izbavire de boala

Rugăciune către Mântuitorul Iisus Hristos pentru izbăvire de boală

Preaputernice şi slăvite Doamne, Iisuse Hris­toase!

Tu, Care ai venit în lume să tămăduieşti neputinţele oamenilor, Care nu ai venit să chemi la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi, şi ai pri­mit moarte pe cruce pentru mântuirea noas­tră!

Din adâncul inimii Te rog să primeşti sme­rita mea nevoinţă şi această mică rugăciune a mea pentru cel încercat de boală, robul Tău (sau roaba Ta – numele) !

Mântuieşte-l, Doamne, precum ştii, ca un bun şi iubitor de oameni, şi rânduieşte Tu toate spre fo­losul său.

Că noi neputincioşi suntem şi nu îl pu­tem ajuta dacă nu ne vei lumina cu harul Tău.

De e voia Ta, îl poţi pedepsi precum se cade pentru păcatele sale, tămăduindu-l cu ierburile amare ale durerii, ca un doctor priceput, pre­cum vei vrea.

Dar căzând înaintea Ta Te rog, îndură-Te de robul Tău, potoleşte-i fierbinţeala, alină-i sufe­rinţa, ridică-l din patul durerii.

Să îi fie această încercare prin care trece spre îndreptarea vieţii, spre început bun mântuirii şi spre iertarea păcatelor.

Şi dacă îi e de folos să ducă mai departe cru­cea bolii, fie, Doamne, după voia Ta, nu după voia noastră.

Dăruieşte-i lui răbdare şi linişte, alungând de la el toată frica şi toată deznădej­dea, ca să nu fie îngenuncheat de durere şi să cârtească sau să cadă în patima mâniei.

Ajută-l, Iubitorule de oameni, ca văzând el mila Ta să cadă la picioarele Tale cu lacrimi de po­căinţă şi de mulţumire, ca să se învredni­cească să audă glasul Tău cel sfânt: „Iertate îţi sunt păcatele!”

Amin.

Mantuitorul nostru Iisus Hristos * www.credinta-ortodoxa.com

Mantuitorul nostru Iisus Hristos * www.credinta-ortodoxa.com

Pentru prima oara la Biserica Ortodoxa din Straubing: Sfanta Taina a Cununiei savarsita in cadrul Sfintei Liturghii

Pentru prima oara la Biserica Ortodoxa Romana din Straubing: Sfanta Taina a Cununiei savarsita in cadrul Sfintei Liturghii

Dragi prieteni,

in ziua de duminica 06 iulie 2014, la Biserica Ortodoxa Romana din Straubing (Adresa: Friedhofstraße 32, 94315 Straubing) vom savarsi cu ajutorul si binecuvantarea Bunului Dumnezeu pentru prima data oficierea Tainei Sfintei Cununii unita cu Sfanta Liturghie.

Slujba Logodnei va avea loc in timpul Utreniei (care va incepe ca de obicei la ora 08:30) fiind urmata la ora 10:00 de Sfanta Liturghie unita cu Sfanta Taina a Cununiei.

Va asteptam cu drag (ca de fiecare data) sa ne rugam impreuna atat pentru noi insine, cat si pentru cei care isi vor incepe viata de familie cu binecuvantarea Bunului Dumnezeu si a Sfintei Biserici, „că unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 20).

Bunul Dumnezeu sa va binecuvintaze pe toti, cu al Sau Har si cu a Sa iubire de oameni in veci. Amin.

Parintele Vasile Florin Reut

Sfat pentru tinerii casatoriti * Parintele Vasile Florin Reut * www.credinta-ortodoxa.com

Sfat pentru tinerii casatoriti * Parintele Vasile Florin Reut * www.credinta-ortodoxa.com

 

P.S. Ca si „tema  pentru acasa”, o intrebare la care astept sa primesc cat mai multe raspunsuri:

„Care sunt adevaratele scopuri ale casatoriei?”

Stie oare cineva? Sunt patru la numar… Vom afla Duminica la Sfanta Biserica.

 

Rolul femeii în familie, societate şi Biserică – ne vorbeste Parintele Cleopa

Rolul femeii în familie, societate şi Biserică – ne vorbeste Parintele Cleopa

Am fost chemat la Manastirea Varatic, unde au venit reprezentanti de la consiliul ecumenic de la Geneva si acolo m-au pus sa vorbesc ceva in legatura cu rolul femeii in familie, in societate si in Biserica.

M-am gandit la predica Sfantului Ioan Gura de Aur “Pentru purtarea de grija de femei si pentru supunerea si cinstea femeii catre barbat”, din “Impartirea de grau”. Al doilea, mi-am adus aminte de datoria diaconitelor din “Tezaurul liturgic” de Badea Ciresanu.

Pe urma tot in problema asta, mi-am adus aminte de la “Facere”, este un cuvant al Sfantului Ioan Gura de Aur, de ce a numit Dumnezeu pe femeie ajutatoare barbatului, “ca nu-i bine sa fie omul singur, sa-i facem ajutatoare asemenea lui”; si de colo de colo am improvizat asa cateva idei, dupa care am inceput sa schitez predica.

Eu credeam ca daca sunt atatia teologi, atatia profesori poate dupa slujba vor vorbi ei. Dupa slujba am mers cu totii la casa oficiala a manastirii. Ne-a dus cu corul acolo, cantand, cum este regula lor. Si mitropolitul din Liban printr-un translator a zis:

– Mata esti Ilie Cleopa?

– Da.

– Ai sa ne vorbesti la conferinta.

– Fie voia Domnului.

Mitropolitul Ardealului, Antonie, se apuca si ma recomanda la toata multimea aceea, iar un episcop m-a recomandat in limba engleza. Eu care nici romaneste nu stiu bine le-am spus: “Prea Cuvioasa maica stareta, prea cucernici parinti, consilieri, preoti si iubiti frati.

Rolul femeii în familie, societate şi Biserică - ne vorbeste Parintele Cleopa Ilie - www.credinta-ortodoxa.com

Rolul femeii în familie, societate şi Biserică – ne vorbeste Parintele Cleopa Ilie – www.credinta-ortodoxa.com

Am fost chemat aici sa slujesc si sa tin un cuvant. Dar sa stiti ca azi va vorbeste de aici de la tribuna asta un cioban. Sa nu asteptati mare lucru de la mine Citeste tot articolul