Odată, un domnitor renumit pentru mintea sa luminată, a aflat că, departe, într-o mănăstire retrasă, trăieşte un călugăr bătrân, om de o rară înţelepciune, şi, dorind să vadă el însuşi cât de adevărată este această veste, se duse neîntârziat în acel sfânt lăcaş şi ceru să-l vadă pe călugăr.
Când acesta veni supus şi smerit, domnitorul, vrând să-l încerce într-o situaţie mai puţin obişnuită, îi spuse:
– Părinte, pot să te întreb ceva?
– Desigur, Măria-ta, întreabă-mă! Citeste tot articolul
Categoria De suflet
O bucăţică de lemn
La ora de religie, Hannes avea o întrebare care îl frământa foarte tare: `De ce au familiile creştine o cruce în locuinţele lor?` `Un semn al învierii ar fi mai bine`, era de părere un altul. Atunci m-am aşezat lângă băieţii mei şi le-am povestit o istorioară.
Bunicul şi Mihael au mers împreună la plimbare. Era într-o după-amiază de iarnă aprigă. Mihael se bucura de gheaţă şi zăpadă, ţopăia şi umbla greu prin zăpadă.
Sfânta Cruce – Toate cele bune, pace, linişte şi binecuvântare!
Bunicul, cu zâmbetul pe buze, îl urma anevoios. Era bolnav de inimă, chiar foarte bolnav. Mihael voia să meargă la iaz. Acesta era acoperit cu un strat de gheaţă. `Trebuie să fie splendid pentru patinaj, strigă Mihael. Voi încerca cel puţin să mă dau puţin pe gheaţă!`. Bunicul îl avertiză. Când Mihael îşi puse picioarele pe gheaţă, bunicul îi spuse insistent: `Vino, Mihael, la mine. Nu te du pe gheaţă!`.
Dar cuvintele bătrânului au venit prea târziu. Gheaţa se sparse, Mihael căzu în apă şi acum se ţinea de marginea unei bucăţi de gheaţă. Tremurând, bunicul îşi întinse numaidecât bastonul către nepoţel. Depuse tot efortul să nu alunece şi să nu scape bastonul din mâini.
În cele din urmă reuşi să-l salveze pe băiat. Îl luă în braţe şi-l duse repede acasă. Copilului i-a fost de ajuns o baie caldă, ca să-şi revină, dar pentru bătrân această întâmplare a fost prea mult, prea obositor. Un atac de inimă îi puse capăt vieţii. Şi durerea celor dragi a fost mare.
Nu peste mult timp, rudele voiau să arunce sau să dăruiască săracilor toate lucrurile care aparţinuseră bunicului. Mihael privea cu durere. `Nu, strigă el deodată, nu aruncaţi bastonul. Îl voi lua eu! Cu acest baston bunicul a salvat viaţa mea, în timp ce pe a sa a pierdut-o. Atât cât voi trăi, vreau să am cu mine bastonul ca semn al iubirii sale faţă de mine!
N-a mai trebuit să vorbesc mai departe. Copiii au înţeles. Şi Hannes a continuat: `Acum înţeleg ce poate să însemne o bucată de lemn pentru cineva…; înţeleg ce înseamnă pentru creştini semnul crucii.
Pe cruce, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost răstignit. Pe cruce, El şi-a dat viaţa pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoşesc. Crucea este sfântă!
Nu mai am vreme…
Am măsurat anii mei și am conștientizat că-mi lipsește mai puțin timp de viață decât am trăit până acum…
Mă simt precum copilașul care a primit o pungă cu bomboane: pe primele le-a înghițit cu lăcomie, dar când a observat că i-au mai rămas puține, a început să le guste cu o prelungită savurare.
Nu mai am vreme pentru întruniri interminabile, unde se discută în mod reglementar, norme, proceduri și regulamente, știind că nimeni nu va ajunge la nimic.
Nu mai am vreme pentru a răbda oameni iraționali, care în ciuda vârstei lor, nu s-au maturizat.
Nu mai am vreme ca să port dispute cu mediocritățile Citeste tot articolul
Clinica lui Dumnezeu
Am fost la Clinica lui Dumnezeu pentru un control de rutină, întrucât am constatat că sănătatea mea e şubredă.
Când Dumnezeu mi-a luat tensiunea, am văzut că umilința mea era foarte mică. La măsurarea temperaturii, termometrul a înregistrat 40 de grade de neliniște. Dumnezeu mi-a facut EKG şi mi-a diagnosticat o anumită lipsă de iubire pentru că arterele mele erau obturate de orgoliu.
Domnul nostru Iisus Hristos
Am trecut apoi la secția de ortopedie pentru că am observat că nu reușeam să merg braț la braț cu frații mei, nici să ofer o îmbrătisare frățească deoarece aveam fracturi cauzate de ranchiună. Pe lângă aceasta, mi -a descoperit un anumit grad de miopie, dat fiind faptul că nu reușeam să văd dincolo de greselile celorlalți Citeste tot articolul
Te obligă doctorul.. de Dumnezeu n-ai vrut să asculți
Unii vor ca la tinerețe să se distreze și abia la bătrânețe să se întoarcă la Dumnezeu, să se căiască și să se îngrijească de suflet. Puterea tinereții o epuizează în desfătări, lăcomii și plăceri, iar bătrânețea ofilită caută să o dea lui Dumnezeu. Dar la bătrânețe de mai ajungi, vei vrea să te întorci la El dar nu mai ai puterile întregi.
Vei vrea atunci să mergi la biserică, dar nu vei putea din cauza bolii care te ține legat la pat. Vei vrea să zici și tu o rugăciune, dar gura ți-e încleștată, ochii nu mai văd bine, memoria te-a lăsat. Vei vrea să postești și tu atunci, dar stomacul tău îmbuibat cu cărnuri și băuturi în zilele oprite, nu te mai ține. Ții în schimb regimuri peste regimuri chiar de nu vrei, dar te obligă doctorul; de Dumnezeu n-ai vrut să asculți Citeste tot articolul
01 iunie – mesaj pentru copiii mei şi pentru toţi copiii din lume:
„La Mulţi Ani dragii mei! Ziua în care aţi intrat în viaţa noastră a fost cea mai frumoasă! Păstraţi-vă mereu zâmbetul cald, sufletul pur şi lumina curată în privire. Să creşteţi mari, sănătoşi şi fericiţi alături de părinţii voştri care vă iubesc foarte mult. Vă îmbrăţişăm cu mult drag!
Copilăria-i un zâmbet, un vis, e veselie,
E pasărea ce-alunecă în zare,
Şi-un gând pribeag de-o veşnicie;
Copilăria-i o suavă floare.
Mântuitorul Iisus Hristos: „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu.” (Marcu 10, 14)
Copilăria e cadoul pe care ni-l dă viaţa. Sa ne bucuram de ea. La mulţi ani tuturor copiilor! Bunul Dumnezeu să vă binecuvinteze şi să vă păzească pe toţi, împreună cu toţi cei dragi ai voştri, cu al Său har şi cu a Sa iubire de oameni în veci. Amin!”
Al vostru de tot binele voitor şi rugător către Domnul,
Parintele Vasile Florin Reuţ Citeste tot articolul
A mai plecat un înger la Domnul…
Dragi prieteni, cu greu găsesc puterea de a scrie aceste rânduri. Zilele acestea am fost la căpătâiul unei fetiţe în vârstă de 2 ani, Alice Ioana, o fetiţă vioaie, doritoare de viaţă, dar care din păcate a pierdut lupta cu leucemia. Înainte de a pleca dintre noi, am împărtăşit-o cu Sfintele Taine şi ne-am rugat aşa cum ne-a învrednicit Bunul Dumnezeu să o facem în secţia de terapie intensivă a spitalului, atât pentru acest sufleţel, cât şi pentru familia atât de greu încercată.
A mai plecat un înger la Domnul…
Un înger cu suflet pur, a plecat dintre noi la Domnul, spre a ne veghea pe noi, cei rămaşi aici pe pământ. Durerea părinţilor şi a celor apropiaţi nu poate fi exprimată în cuvinte… să nu mai vorbim de sora ei geamănă şi cealaltă soră care o aşteaptă acasă şi pentru care încă nu există explicaţie pentru ceea ce s-a întâmplat. După cum am mai spus de multe ori, singurul lucru pe care trebuie să-l facem în astfel de situaţii este să ne rugăm Bunului Dumnezeu, vorbele nu îşi au rostul în astfel de momente… Vă rog să vă rugaţi şi frăţiile voastre împreună cu mine, pentru această familie îndurerată şi pentru sufletul micuţei Alice Ioana Citeste tot articolul
Dacă tu cauți răul din jurul tău, doar rău vei găsi…
O parabolă frumoasă despre un înțelept chinez, care te va învăța să vezi lucrurile bune în viață!
Odată un om bătrân și înțelept a fost întrebat de către prietenul său:
– Privește atent prin camera în care ne aflăm și încearcă să ții minte toate lucrurile de culoare neagră.
În cameră erau multe lucruri de această culoare, respectiv prietenul a reușit să ofere un răspuns potrivit. Însă înțeleptul chinez nu s-a oprit aici și l-a întrebat:
– Acum închide ochii și enumeră lucrurile de culoare albastră.
Prietenul s-a revoltat:
– Nu am remarcat nimic de culoare albastră, doar de culoare neagră: așa cum mi-ai spus Citeste tot articolul
Cea mai frumoasă poveste de dragoste pe care o ştiu…
În urmă cu câţiva ani, într-un spital dintr-un oraş oarecare, pe patul de moarte, un tânăr îşi doarea foarte mult să o cunoască pe asistenta care-l îngrijea. El fusese accidentat foarte puternic (un accident de maşină, cumplit). În urmă cu mulţi ani avusese o dragoste într-o tabără de iarnă, undeva în nordul ţării, şi se îndrăgostise lulea de o fată care nici măcar nu se uita la el. Următorii zece ani ai lui i-a trăit foarte marcat de această iubire.
Ajunsese profesor de limbă română în oraşul respectiv şi-şi închipuia că pe toate străzile se întâlneşte cu fata respectivă. Era profesor în oraşul în care ştia el sigur că fata locuieşte. Foarte iubit de copii, adorat de-a dreptul de copii.
Într-o după-amiază, pentru că perorase un pic împotriva orânduirii comuniste, o maşină neagră îl călcă, pe trotuar. Îl loveşte şi dă cu el de pământ Citeste tot articolul
Multele mâini ale mamei
Caietul în care se găseşte compunerea unei fetiţe din clasa a III-a s-a îngălbenit deja. În urmă cu 40 de ani, Christine, atunci în vârstă de zece ani, a scris o compunere. Învăţătoarea a citit-o în faţa clasei. Compunerea este următoarea:
Mâini de mamă – Într-o mână ţine tigaia şi găteşte. Într-alta are o cârpă şi şterge masa. Cu altă mână dă ceva de băut celor mai mici. Cu altă mână pregăteşte masa pentru tata şi pentru noi, copiii. Cu altă mână dă unui cerşetor de la uşă câţiva bănuţi. În altă mână ţine un crucifix şi se roagă… Citeste tot articolul