Bucuria de a darui: Povestea zilei de 28 noiembrie 2013, undeva in Botosani

(Aceasta este prima urmare a actiunii umanitare a Bisericii Ortodoxe Romane „Sfintii Imparati Constantin si Elena” din Straubing. Cei care doresc sa stie mai multe si vor sa ne sprijine mai departe, va rugam sa cititi Acest Articol – dati click pe acest link).

A fost odată o zi, una ca oricare alta, ziua de 28 noiembrie 2013. Soarele a răsărit din nou peste cei buni, dar și peste cei răi, pentru că Bunul Dumnezeu este cu adevărat BUN. O zi obișnuită putem spune pentru majoritatea oamenilor, dar nu și pentru noi, voluntarii Pro Vita Dorohoi.

Nerăbdători și dornici de a pleca la drum, am așteptat această zi. Dar unde să plecăm? Răspunsul: la adevărații creștini. Și uite că a venit ora să ne urcăm în mașini și să ducem la capăt misiunea noastră.

Am plecat, nu știm unde sigur ca locație, nu știm ce vom găsi, nu știm dacă bucuria lor va fi așa cum ne așteptăm noi să fie, nu știm nimic concret, dar știm că darurile noastre și ale voastre trebuie să ajungă la sfârșitul zilei ACOLO.

Bucuria de a darui: Povestea zilei de 28 noiembrie 2013, undeva in Botosani * www.credinta-ortodoxa.com

Ajungem în Dorohoi în jurul orei 15. La Seminarul Teologic Sfântul Ioan Iacob ne așteaptă o mulțime de omuleți, câțiva dintre ei au și o chitară și bineînțeles cutii viu colorate de cadouri. Sunt membrii A.T.O.R. împreună cu părintele Ciprian Șoptică care se vor alătura echipei noastre. Pr. Ionuț Crețu, pr. Cătălin Budacă, pr. Adrian Nahoi, voluntarii Pro Vita din oraș, vor întregii „familia” din acest moment.

Pornim la drum împărțiți în două echipe mari. O echipă va merge la Ibănești, Fundul Herții și Vârful Câmpului iar cealaltă echipa la Strahova, Bucecea și Horia Crișan. Aceste localități sunt în apropierea orașului Dorohoi.

La toate familiile la care s-au impartit cadouri, prietenii nostri au colindat, transmitand in felul aceste si frumosul mesaj al apropiatei Sarbatori a Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos:

Se vede o casă cu un acoperiș de stuf. Deja simțim un gol în suflet și o nerăbdare de a vedea copiii. Zarva pe care o facem noi îi ajută să prindă curaj și să apară. Doi copilași sunt pe geam, doi lângă părinții lor în tocul ușii, alții sunt în casă, iar cei mai mari plecați în sat cu diferite treburi. Aceeași poveste aproape la toate cele 7 familii dintre care amintim:

– Familia Ionita (Ibanesti): 11 copii, primesc doar ajutor social;

– Familia Ilasi (Fundu Hertii): 11 copii, venit foarte putin;

– Familia Maga (Hiliseu Crisan): 9 copii, nici un venit;

– Familia Hanibac (Strahova): 9 copii, nici un venit;

– Familia Ursu (Bucecea): 9 copii, venit putin;

– Familia Munteanu (Bucecea): 8 copii, nici un venit;

Vedem în ochii lor bucuria pe care speram să o găsim, emoția și timiditatea, dar și dorința de a vedea ce se ascunde în atâtea sacoșe, cutiuțe și saci. Oare sunt pentru noi? Da dragilor, sunt pentru voi. Sunt pentru că ne-ați arătat încă o dată ce înseamnă cu adevărat lipsurile, ce înseamnă să te mulțumești cu ce ai, ce înseamnă să poți să fii și curat chiar dacă condițiile nu sunt prielnice, ce înseamnă bucuria de a vedea că încă există oameni care nu v-au uitat.

Vă mulțumim pentru că ne-ați deschis ochii și nu mai trăim în iluzia că nouă ne este cel mai greu. Vă mulțumim că sunteți cu adevărat creștini și ați îndeplinit porunca lui Dumnezeu de a crește și de a ne înmulți. Vă mulțumim pentru că datorită vouă Dumnezeu ne mai ține pe acest pământ, pentru sufletul vostru și mai ales pentru credința voastră.

Voi sunteți eroii noștri. Voi sunteți familiile de creștini care își iubesc copiii și nu îi opresc prin avort. Voi arătați că se poate și vă mulțumim din suflet!

Acest articol este pentru voi deși știm că nu aveți posibilitatea de a-l citi, noi am simțit că așa vă putem fi recunoscători și așa vor vedea și alții că ce am făcut astăzi, nu au fost doar vorbe în vânt.

Vă mulțumim și Dumnezeu să aibă grijă de voi și de unitatea familiei voastre!

Și am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa…

(Sursa: provitadorohoi.ro)