iul. 10 2016

Ce înseamnă cuvintele „Ţie, Doamne” şi cum pot fi aplicate în multe împrejurări din viaţa noastră

La sfârşitul fiecărei ectenii din timpul Sfintelor Slujbe, preotul cheamă poporul să se dea în chip deplin Domnului Hristos, zicând: „Pe noi înşine, şi unii pe alţii, şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm!” La care poporul răspunde: „Ţie, Doamne!”

Acestea sunt nişte cuvinte foarte importante, şi pot fi aplicate în multe împrejurări din viaţa noastră omenească.

Binecuvintează pe Dumnezeu!

Binecuvintează pe Dumnezeu!

Când ai sănătate şi spor la treabă, înalţă-ţi inima şi zi: „Ţie, Doamne!”

Când oamenii te cinstesc şi te laudă, spune-ţi în sinea ta: „Nu eu merit asta, asta nu se cuvine mie, ci – Ţie, Doamne!” Citeste tot articolul →

iul. 9 2016

În biserică nu sunt oameni drepți ori păcătoși, ci oameni care vor mântuirea!

A sta de-a dreapta sau de-a stânga lui Dumnezeu stă în mâna noastră. Pentru că, dacă îndreptăm viaţa noastră, avem această putere să stăm de-a dreapta şi de-a stânga lui Dumnezeu, unde vrem noi. Dar cum? Vrând!

Am spus mereu că în biserici nu sunt oameni drepţi şi oameni păcătoşi, ci sunt oameni care vor; pentru că drepţi şi păcătoşi numai Dumnezeu ştie care suntem şi care nu suntem.

Lumea nu se împarte în drepţi şi păcătoşi, în buni şi răi, în ştiutori şi neştiutori, în bogaţi şi săraci; lumea se împarte în oameni care vor şi oameni care nu vor.

La Biserică venim, Domnului să-i mulţumim...

La Biserică venim, Domnului să-i mulţumim…

Dumneavoastră, în biserică stând, vreţi! Că sunteţi drepţi, că sunteţi păcătoşi, nu ştiu; dar dumneavoastră sunteţi oameni care vreţi.

Ce vreţi? Vreţi mântuirea sufletului. Poate nu vreţi cum trebuie, poate nu vreţi de-ajuns, dar vreţi Citeste tot articolul →

iul. 8 2016

„De ce să mă spovedesc? Eu nu am nici un păcat mare. Să se mărturisească cei ce au ucis, au jefuit, au săvârşit nelegiuiri sau vreun alt fel de păcat…”

În cea dintâi împrejurare, omul nu crede că va fi iertat din pricina apăsătoarei conştiinţe a păcătoşeniei sale, iar aici lipseşte orice conştiinţă a păcătoşeniei.

„Nu am păcate mari…” Dar este, oare, cu adevărat aşa? Dacă un om stă mai multă vreme închis într-o cămăruţă, se obişnuieşte cu aerul stricat şi nici nu simte cât este de neplăcut. Însă de va intra cineva de afară, nu va putea răbda duhoarea adunată în cameră şi va ieşi îndată.

Să răspundă cei ce spun „Nu am păcate mari” dacă Îl au pe Hristos în inima lor? Acestuia îi place să locuiască în inimi curate. Sunt, însă, inimile lor curate? Greu de zis! Ei se închipuie curaţi, însă închipuirile nu pot fi luate drept adevăr.

„De vom zice că păcat nu avem, pre noi înşine înşelăm şi adevăr nu este întru noi.” 1 Ioan 1,8. Şi acolo unde este minciuna, nu se află Hristos!

Ce este, atunci, de făcut? Să ne spovedim Citeste tot articolul →

iul. 7 2016

Dragostea Domnului

Se spune că, odată, un om mergea printr-un deşert. Nu mai putea de oboseală; nu mâncase nimic de mai multe zile, apă nu mai avea, iar soarele puternic îl topea cu razele sale de foc. În afară de întinderea nesfârşită de nisip dogoritor, nu se vedeau decât urmele omului, urmele paşilor săi. Deodată însă, omul a observat că alături de el au apărut şi alte urme, ca şi când mai era cineva, o persoană ce mergea odată cu el şi ale cărei urme le putea vedea alături de ale sale. Speriat, a strigat:

– De ce sunt patru urme în nisip, când eu sunt singur? Cine eşti şi de ce nu te văd? Dar o voce i-a răspuns:

– Sunt Dumnezeu! Nu eşti singur, fiindcă Eu merg alături de tine Citeste tot articolul →

iul. 5 2016

Răsplata bunătăţii

Un om, trecând pe o stradă, a văzut în faţa unei biserici un bătrân sărman, cerşetor, ce trăia din milostenia credincioşilor. De bătrân, s-a apropiat o fetiţă care i-a întins câţiva bănuţi. Impresionat de gestul ei, trecătorul a întrebat-o pe copilă:

– Spune-mi, de ce i-ai dat bătrânului bănuţii tăi?

– Ştiţi, domnule, tatăl meu a murit, iar mama, deşi munceşte mult, nu prea are bani, aşa că o ducem destul de greu. Dar aseară mama mi-a spus că, atunci când faci un bine, Dumnezeu te răsplăteşte negreşit. Aşa că azi, am luat bănuţii aceştia pe care eu i-am strâns şi i-am dat bătrânului din faţa bisericii. El are, cu siguranţă, mai multă nevoie de ei. Iar Dumnezeu, fiindcă am făcut un bine, se va îndura şi de mine.

Cucerit de bunătatea fetei, omul a întrebat-o Citeste tot articolul →

iul. 1 2016

Puterea Iubirii şi Doctorul Doctorilor – o poveste foarte frumoasă

De când mămica lui murise, copilul îşi dorea din ce în ce mai mult să se facă doctor. Mama avusese o boală ciudată şi murise în câteva zile, fără ca nimeni să se fi aşteptat la aşa ceva. Doctorul din satul lor fusese plecat pentru o vreme, şi nimeni nu îşi dăduse seama că starea mamei era atât de gravă încât avea neapărată nevoie de medic. De fapt toţi aşteptau întoarcerea doctorului, în care aveau mare încredere, pentru că era vestit în tot ţinutul.

Dar doctorul a ajuns prea târziu, cu câteva minute înainte ca femeia să moară. Murise însă liniştită, pentru că fusese spovedită şi împărtăşită. Ani de zile copilul se gândise să devină doctor. Până când, într-o noapte, a avut un vis…

***

Străbătuse alături de un bărbat un drum lung prin deşert. La un moment dat au intrat într-un sat. Mergând prin sat, vedeau tot felul de bolnavi, de şchiopi, de ciungi, de orbi, de surzi… Erau prea obosiţi ca să plece mai departe, aşa că s-au hotărât să rămână peste noapte în sat. Când au intrat într-o casă de oaspeţi, gazda le-a spus: „Satul nostru îl aşteaptă pe Marele Doctor. Aţi auzit ceva, se apropie de noi?”

Puterea Iubirii şi Doctorul Doctorilor

Puterea Iubirii şi Doctorul Doctorilor

Musafirii nu dăduseră niciun răspuns Citeste tot articolul →

iun. 29 2016

Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.

Şi de aş avea darul prorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.

Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos

Mântuitorul nostru Iisus Hristos

Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.

Dragostea nu cade niciodată. Cât despre prorocii ‒ se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;

Pentru că în parte cunoaştem şi în parte prorocim.

Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.

Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.

Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.

Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Sfântul Apostol Pavel: Epistola I către Corinteni, capitolul 13

iun. 29 2016

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, rugaţi-vă bunului Dumnezeu pentru noi, păcătoşii şi pentru toţi cei care, cu vrednicie, poartă Sfântul vostru nume. Amin!

Troparul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel:
Cei ce sunteţi între Apostoli mai întâi pe scaun şezători şi lumii învăţători, Stăpânului tuturor rugaţi-vă, pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre mare milă.

Condacul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel:
Pe cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte, îngereşte cugetând, şi acum cu îngerii fiind, cu cântări îngereşti şi lui Dumnezeu cuviincioase, să lăudăm pe întâistătătorii, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, cântând: Bucuraţi-vă, Petre şi Pavele, apostolilor!

La mulţi şi fericiţi ani binecuvântaţi tuturor celor care purtaţi numele de Petru, Petre, Petruț, Petrică, Petrișor, Petra, Petruța, Pavel, Paul, Paula, Petronela şi alte derivate ale acestor nume.

Al vostru de tot binele voitor şi rugător către Domnul,

Părintele Vasile Florin Reuţ

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

iun. 27 2016

Mă vorbeşte lumea: de ce nu tund pomişorul de lângă casă? Iată răspunsul în fotografie:

Am fost întrebat insistent de ce nu tund un pomişor de lângă casa unde locuiesc?

Răspunsul este: NU POT! Nu mă lasă inima!… deoarece o MIERLĂ frumoasă şi-a făcut cuib si îşi cloceste ouăle…

Părintele Vasile Florin Reuţ

Părintele Vasile Florin Reuţ

Priviţi căt de frumos este, cum aş putea să o deranjez? Aşa că o să las lumea să mă bârfească în continuare şi voi lăsa mierla în linişte.

Ca mulţumire probabil, în fiecare zi mierla îmi încântă auzul cu trilurile sale minunate.

Slavă lui Dumnezeu pentru toate, fie Numele Lui binecuvântat!

Toate cele bune, pace, linişte si binecuvântare tuturor, dragi prieteni de pretutindeni.

Al vostru de tot binele voitor şi rugător către Domnul,

Părintele Vasile Florin Reuţ

iun. 25 2016

Testul credinței ‒ exerciții de încredințare în voia lui Dumnezeu

Ai înţeles credinţa ca pe o exersare în bine. Să ştii că ai înţeles-o aşa cum trebuie. Exersarea ta a constat până acum în post, rugăciune şi milostenie.

Bine, acestea trei sunt de o foarte mare însemnătate. Postul, rugăciunea şi milostenia sunt expresia practică a credinţei, nădejdii şi dragostei. Prin toate acestea tu arăţi că te-ai încredinţat voii lui Dumnezeu – şi de vei împlini şi vreo altă poruncă a lui Hristos, prin aceasta îţi vei arăta iarăşi că te-ai încredinţat voii lui Dumnezeu.

Această încredinţare în voia lui Dumnezeu este ca un suflet al tuturor lucrărilor noastre legate de credinţă, şi nu numai al lucrărilor şi strădaniilor legate de credinţă Citeste tot articolul →