Mai poţi să crezi, Iisuse, când spun că Te iubesc,
după durerea cruntă cu care Te-am străpuns?
Mai am să-ajung vreodată să pot să-mi ispăşesc
şi plânsul pocăinţei să simt că mi-e de-ajuns?
Mai poţi să crezi, Iisuse, când spun că Te iubesc ?!
Vei mai privi vreodată cu drag Tu-n ochii mei
cum mă priveai ‘nainte cu-ncredere şi dor? Citeste tot articolul
Nu mergerea la anumite biserici, aducerea unor anumite daruri, sau aprinderea unui anumit număr de lumânări, așezate într-un anumit fel, este ceea ce ne ajută si ne salvează.
Dacă noi evităm a ne aduce pe noi înșine dar lui Dumnezeu, prin schimbarea vieții noastre în bine, toate celelalte daruri ale noastre sunt respinse și toate sunt numite de Mântuitorul „urâciunea pustiirii în locul cel Sfânt”.
Trebuie să fim convinşi că nu putem să mergem la Dumnezeu pe ocolite, şi să-l silim a ne împini cererile noastre nedrepte şi vătămătoare sufletului Citeste tot articolul
Tropar:
„Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând Crucea, ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.”
Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași
Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Parascheva
Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis și s-a făcut toată făptura, nu întoarce fața Ta de la noi păcătoșii, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică și înfricoșătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre, ce în toată ziua, nenumărate, cu nesocotință le săvârșim.
Noi suntem păcătoși, netrebnici și plini de răutate; iar Tu ești izvorul vieții și al milostivirii. Nu ne lăsa, Doamne!
Erau doi cizmari. Unul avea copii mulţi, femeie, tată şi mamă şi mergea la biserică în fiecare Duminică. Şi toate îi mergeau bine. Celălalt nu mergea la biserică, ci lucra şi Duminica, şi nu putea să se conducă nici pe sine.
De aceea, invidiindu-l pe fratele său care îi era nesuferit, i-a zis cu mânie: „De unde şi cum te-ai îmbogăţit? Pentru că eu muncesc mai mult decât tine, şi cu toate acestea am sărăcit”.
Sfaturi Duhovnicesti: Sfantul Ciprian al Cartaginei
Însă fratele său, ca să-l facă pe el să meargă la biserică, i-a zis: „Iată, eu merg întotdeauna la biserică şi, mergând, aflu aur aruncat pe cale; şi de atunci, câte puţin, m-am îmbogăţit Citeste tot articolul
Când oamenii nu se roagă dimineața, ei de parcă ar spune: „Doamne, astăzi mă voi descurca și fără Tine”.
Cei care nu se roagă seara, sunt asemenea celor nouă nerecunoscători vindecați de lepră de către Hristos Citeste tot articolul
Zice Solomon: „Este vreme pentru toate, dar fiecare la vremea lor!”. Floarea stă în glastră; băiatul trebuie să umble să şi-o aleagă. Fata nu trebuie să bată cărările băiatului, ci băiatul să dea peste ea. Şi apoi, voi trebuie să preţuiţi foarte mult femeia. Ea este o creaţie a lui Dumnezeu extraordinară.
Vă daţi seama ce puteri are o femeie să te scoată dintr-o stare amărâtă? Faptul că un bărbat ştie că acasă are parte de iubire desăvârşită îl face să muncească, să câştige războaiele, să-şi rezolve problemele. Este o mare taină că sunt nişte bucurii care se imprimă în sufletele amândurora.
Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc: „Femeile sunt ca florile…”
Relaţia sexuală rămâne un lucru neînsemnat în comparaţie cu aceste bucurii Citeste tot articolul
„Totul e limpede. Ce am simţit o să ştiu doar eu şi Dumnezeu. De ce vorbeşti despre mine dacă nu mă cunoşti?! Ai mâncat pâine cu lacrimi?! Tu nu ai fost acolo să vezi tot ce am văzut. Nu ai fost acolo să simţi tot ce am simţit. Nu ai fost acolo să vezi tot ce am făcut. Nu ai fost acolo să treci prin tot ce am trecut. Tu îţi toceşti gura, iar eu îmi trăiesc viaţa, a mea nu a ta. Învăţ să iubesc până la cer şi înapoi. Se uită toţi, dar nu mă vede nimeni. Tu, Doamne, mă ştii cel mai bine şi înţelegi slăbiciunile mele! Ziua de astăzi o înveşmântez în sărbătoare şi trag cerul peste mine. Restul e poveste…”
Îmbrăţişăm viaţa aşa cum este. O luăm de mână şi pornim la plimbare. Când obosim ne mai aşezăm pe o bancă sau chiar pe iarbă. Privim în zări. Tragem aer în piept. Sunt şi dăţi în care mai scrâşnim din dinţi. Facem o cruce mare. Ne ridicăm şi mergem mai departe. Nu descurajăm. Dacă Dumnezeu nu este pe primul loc în viaţa noastră, nu este pe nici un loc.
Părintele Arhimandrit Sofronie Saharov
Duioşie şi cinism. Câtă bucurie ai avut de astăzi dimineaţă? Dar câtă bucurie? Cum arată iadul tău? Dar raiul tău ? În mine e iadul, în mine e raiul; lumina şi întunericul, binele şi răul, bucuria şi durerea, isihia şi haosul. Eu dau valoare la tot ceea ce este în jurul meu. De mine depinde dacă scormonesc în mizerie sau caut însetat opaiţul de lumină din orice, din tine, din mine, din ei… Val de duioşie.
Nu învinovăţi pe Dumnezeu, pe oameni, viaţa, pentru alegerile făcute cândva şi pentru ce iese din tine, urât sau frumos Citeste tot articolul
De când ne naştem, plecăm în căutarea Iubirii
Uneori o gustăm bine, alteori ne fac alţii pofta de ea. Înţelepţi sau nu încă, dorim prin tot ce ne stă în putinţă să nu mai provocăm durere. Multe din mâhnirile noastre esenţiale vin din imposibilitatea sau neştiinţa de a închide uşi; uşi ale trecutului. Înăuntrul nostru e mereu curent. Ba uşa, ba geamul au rămas deschise. Zeci de uşi, sute de geamuri, în funcţie de cât a visat, sperat, dorit sau construit fiecare. Uşile marilor noastre iubiri, uşile marilor dezamăgiri, uşile rănilor, uşile răutăţilor, uşile mândriei, ușile…uşile… Ferestrele curiozităţii, ferestrele pasiunilor trecătoare, ferestrele profesionale, ferestrele credinţei, ferestrele…
Nu închidem uşile, nu închidem ferestrele, decât din când în când, brusc sau duios, câte una, vlăguiţi sau cu lecţia de viaţă învăţată. Uneori cu gust amar, alteori cu poze de dezamăgiri sau cu false trăiri. Adeseori ne domină ceea ce simţim, nu ceea ce gândim. Ne întoarcem în trecut pentru a-l înţelege, pentru a-l bandaja cu iertare, binecuvântare şi iubire şi pentru a-l tămădui cu Hristos Euharistic. Dacă nu învăţăm să închidem uşile trecutului, nu vom vedea cealaltă uşă ce ni se deschide îmbietor în faţă Citeste tot articolul
Dacă femeia este mai sporită duhovniceşte decât bărbatul ei, atunci negreşit să-l îndemne şi pe el înspre aceasta, învăţându-l prin îndrumările şi exemplul ei. Sfântul Ioan Hrisostom este cel care o autorizează să îndeplinească acestă misiune. La un moment dat, după ce-i mustră cu asprime pe păstoriţii săi de parte bărbătească pentru trândăvia lor, îşi continuă gândurile în felul următor:
„Dar ca să nu vă ţin numai de rău, haide să vă dau şi un mijloc de îndreptare. Care? Vreau să vă încredinţez soţiilor voastre, ca ele să vă instruiască. Ar fi trebuit, după legea lui Pavel (I Corinteni 14, 34-35), ca voi să fiţi dascălii lor! Dar pentru că prin păcat s-a stricat ordinea şi a ajuns capul jos, iar trupul sus, să alegem cealaltă cale Citeste tot articolul
Atunci când ești un om corect și-ți trăiești viața frumos și demn, se vor găsi oameni care vor dori cu orice preț să-ți strice reputația, născocind cele mai urâte bârfe și idioțenii. Vor ține morțiș ca ceilalți să-și schimbe părerea despre tine, te vor răni și te vor jigni.
Din acel moment când vei fi mai bun decât unii, se vor găsi din ăștia care te vor invidia și-ți vor dori nefericirea. Îți vor zâmbi în față, iar pe la spate te vor înjunghia. Vor face tot posibilul să te vadă la pământ. Se vor bucura atunci când vei fi nefericit și vor fi triști când îți va reuși.
Mantuitorul nostru Iisus Hristos
Fiind un om împlinit, unii nu vor suporta să te vadă zâmbind și vor ține morțiș să-ți strice pacea sufletească. Mereu vor spune că ei pot face unele lucruri mai bine, te vor învinui pe nedrept, vor arunca în tine cu cele mai urâte cuvinte. Așa sunt oamenii, nu suportă ca alții să fie fericiți atunci când ei suferă în tăcere Citeste tot articolul