CE MÂNCĂM ÎN TIMPUL POSTULUI?

Posturile alimentare constituie cele mai eficiente metode de vindecare a unor boli grave declanşate, în principal, de un regim nutritiv necorespunzător, alături de alţi factori de risc. În afară de purificarea şi dezintoxicarea organismului, alimentaţia de post contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a ţesuturilor, o intensificare a vitalităţii şi o mărire a rezistenţei la boli, infecţii şi la alţi factori nefavorabili de viaţă.

Totodată, scade concentraţia în proteine şi lipide din creier, precum şi doza de zaharuri din sânge şi urină. Acestea explică efectul favorabil al posturilor în remedierea principalelor boli ale civilizaţiei, respectiv cancere, cardiopatii, artrite, scleroază în plăci şi îmbătrânire prematură.

CE MÂNCĂM ÎN TIMPUL POSTULUI

CE MÂNCĂM ÎN TIMPUL POSTULUI

De asemenea, are efecte favorabile în unele boli cronicizate ca: diabetul zaharat, ulcerul gastric şi duodenal, ateroscleroza, anumite forme de obezitate şi celulită, boli alergice (astm, poliartrite) şi ale sistemului nervos central, senilitate precoce, intoxicaţii alimentare şi medicamentoase, gută, unele afecţiuni dermatologice.

În cazuri disperate de cancer, indiferent de localizare, înfometarea dirijată a corpului prin posturi reprezintă una dintre metodele eficiente de salvare a vieţii şi de recăpătare a sănătăţii.

Alimentele greu digestibile lasă cantităţi mari de toxine în mucoasa gastrică şi intestinală, ca şi alimentele şi băuturile tratate chimic sau termic, după proceduri complexe. Eliminarea din consum a acestor alimente în timpul posturilor stă la baza reducerii treptate a intoxicaţiilor, inclusiv a cancerelor hepatice, de stomac şi de colon. Toxine rezultă şi după consumul de alimente lipsite de vitamine naturale şi de săruri minerale absolut necesare.

Legumele şi fructele favorizează curele de slăbire

Pe durate de minim 7-14 zile consecutiv se pot înlocui produsele dăunătoare (cărnuri şi grăsimi animale) cu legume şi fructe în stare proaspătă.

Pot fi utilizate ca alimente de bază orez, soia, fasole, ciuperci, cartofi, nuci, alune, ceapă, zarzavaturi, care conţin necesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, cu efecte atât nutriţionale, cât şi adjuvante în diabet, purificarea sângelui, convalescenţă, anemie, oboseală cronică şi regenerarea ţesuturilor intoxicate prin alimentaţie.

Se mai recomandă consumul de sucuri naturale şi salate din morcov, sfeclă roşie, ţelină, pătrunjel, păstârnac, gulii, ridichi de lună, varză, spanac şi salată verde, cu efecte bune pentru orice vârstă, începând cu sugari, în cazuri de anemii, avitaminoze, intoxicaţii, tulburări gastrice, hepatobiliare, stomacale şi cardiace. Salatele, servite cu ulei nerafinat şi oţet sau lămâie, precum şi legumele proaspete, tăiate mărunt sau rase, îşi păstrează conţinutul în vitamine, iar celuloza, ca fibră vegetală, uşurează digestia, fiind un bun laxativ natural şi un excelent stimulent al tranzitului intestinal.

Având o valoare energetică mai redusă decât carnea şi subprodusele animaliere, alimentaţia bogată în legume şi fructe proaspete favorizează curele de slăbire în caz de obezitate şi celulită. Mai mult decât atât, consumatorii de varză, conopidă şi tomate reduc riscul îmbolnăvirii de cancere, la stomac, plămâni şi prostată.

Consumaţi cât mai multe fructe proaspete!

Ca fructe proaspete, în perioada posturilor, în funcţie de sezonul în care ne aflăm, sunt recomandate caise, piersici, mere, pere, prune, afine, coacăze, măceşe.

Este demn de menţionat faptul că postul alimentar cu legume şi fructe proaspete era cunoscut încă din vremuri îndepărtate, fiind recomandat într-un cunoscut argument biblic: „Iată vă dau vouă toată iarba ce face sămânţă şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el; aceasta va fi hrana voastră“ (Geneza 1, 29-30). Cei care au respectat Scriptura au ajuns la vârste matusalemice, de sute de ani, dar nerespectarea acestor percepte a produs abateri care, prin repetare, au dus la „păcatul lăcomiei“.

De reţinut că pe toată durata postului este binevenită o cură sistematică cu vitamine (A, C, E şi complexul B), care intră în compoziţia unor enzime ce inactivează o serie de compuşi cancerigeni şi protejează organismul de efectele nocive ale radiaţiilor.

Regimul de viaţă

În timpul posturilor, de lungă sau de scurtă durată, este binevenită mişcarea în aer liber, făcută dimineaţa, pentru oxigenarea normală a creierului şi pentru instalarea unei bune dispoziţii ce va permite trecerea la o muncă plăcută, fără a exagera efortul fizic sau intelectual. La sfârşitul postului vom fi sănătoşi şi curaţi, atât fizic, cât şi sufleteşte, şi vom întâmpina cu încredere Crăciunul.

Terapie prin plante medicinale

Tratamentele naturiste constituie un domeniu special în strategia apărării sănătăţii din perioadele de post. Se recomandă a se consuma, zilnic, câte 3-4 căni cu ceaiuri luate prin înghiţituri rare, din care să nu lipsească florile de arnică, coada-şoricelului, gălbenele, muşeţel, soc, trifoi roşu, frunze de salvie, anghinare, urzică, afin, frag, mentă mesteacăn, herba de busuioc, coada-calului, rostopască, sânziene galbene şi sulfină.

În consum se mai includ fructe de ienupăr, afin, măceş şi păducel, muguri de plop negru şi rădăcini de valeriană, obligeană, păpădie, tătăneasă, etc.

În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de zahăr în sânge şi urină, precum şi la hipertensivii obezi, care necesită o purificare a sângelui de deşeuri metabolice (toxine, otrăvuri), este indicat un post alimentar de 7-8 zile, în care, pe lângă restricţia alimentară, se vor consuma numai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete şi ceaiuri medicinale din speciile menţionate mai sus.

În bolile de circulaţie periferică (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană, ulcere varicoase, flebite, tromboze), în zilele de post se vor face şi câteva băi locale sau aplicaţii de cataplasme, comprese şi frecţii cu infuzii sau decocturi din plante care favorizează circulaţia normală a sângelui şi au proprietăţi antiseptice şi cicatrizante.

(Constantin I. Milică, Ziarul Lumina)

Constantin I. Milică este profesor universitar la Universitatea de Ştiințe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iaşi. Este specializat în fitoterapie şi tratează anual sute de persoane din toate colţurile ţării, prescriind pentru orice boală preparate complexe din plante pe care cel mai adesea le ignorăm. A salvat oameni cărora nu li se mai dădeau şanse de supravieţuire, preparatele fiind realizate în laborator, după metode ştiinţifice şi după atenta analiză a fiecărei afecţiuni în parte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.