Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.

Şi de aş avea darul prorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.

Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos

Mântuitorul nostru Iisus Hristos

Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.

Dragostea nu cade niciodată. Cât despre prorocii ‒ se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;

Pentru că în parte cunoaştem şi în parte prorocim.

Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.

Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.

Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.

Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Sfântul Apostol Pavel: Epistola I către Corinteni, capitolul 13

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, rugaţi-vă bunului Dumnezeu pentru noi, păcătoşii şi pentru toţi cei care, cu vrednicie, poartă Sfântul vostru nume. Amin!

Troparul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel:
Cei ce sunteţi între Apostoli mai întâi pe scaun şezători şi lumii învăţători, Stăpânului tuturor rugaţi-vă, pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre mare milă.

Condacul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel:
Pe cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte, îngereşte cugetând, şi acum cu îngerii fiind, cu cântări îngereşti şi lui Dumnezeu cuviincioase, să lăudăm pe întâistătătorii, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, cântând: Bucuraţi-vă, Petre şi Pavele, apostolilor!

La mulţi şi fericiţi ani binecuvântaţi tuturor celor care purtaţi numele de Petru, Petre, Petruț, Petrică, Petrișor, Petra, Petruța, Pavel, Paul, Paula, Petronela şi alte derivate ale acestor nume.

Al vostru de tot binele voitor şi rugător către Domnul,

Părintele Vasile Florin Reuţ

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Testul credinței ‒ exerciții de încredințare în voia lui Dumnezeu

Ai înţeles credinţa ca pe o exersare în bine. Să ştii că ai înţeles-o aşa cum trebuie. Exersarea ta a constat până acum în post, rugăciune şi milostenie.

Bine, acestea trei sunt de o foarte mare însemnătate. Postul, rugăciunea şi milostenia sunt expresia practică a credinţei, nădejdii şi dragostei. Prin toate acestea tu arăţi că te-ai încredinţat voii lui Dumnezeu – şi de vei împlini şi vreo altă poruncă a lui Hristos, prin aceasta îţi vei arăta iarăşi că te-ai încredinţat voii lui Dumnezeu.

Această încredinţare în voia lui Dumnezeu este ca un suflet al tuturor lucrărilor noastre legate de credinţă, şi nu numai al lucrărilor şi strădaniilor legate de credinţă Citeste tot articolul

Vă rog să-mi dați putere din puterea voastră!

Eu vă dau sfaturi pe care, uneori, s-ar putea să nu le aflați în altă parte. Când ești mâhnit, când ești necăjit, când ai ispite, nu te tulbura… Du-te la fratele tău și intră în vorbă cu el: „Ce faci, frate?”. Fără să-i spui că ai venit fiindcă ești tare neliniștit. Discută banalități. Tristețea se poate risipi și primești putere din puterea lui.

Când am fost ales episcop, în cuvântarea mea în fața Sfântului Sinod am spus: „Vă rog pe Sfințiile Voastre, membri ai Sfântului Sinod, să-mi dați putere din puterea voastră!” Fiecare avem un dar și o putere. Dacă le împărtășim cu ceilalți, creștem și-n sufletul nostru, dar îl ajutăm și pe aproapele nostru.

Nu trebuie neapărat să mergi tot timpul la stareț, ca să-l faci să încărunțească. Nu! Dar la duhovnic este bine să te duci ca să-i spui toate păcatele, să i le pui în poală. Încolo, el are grijă. Nu mai trebuie tu să-ți porți de grijă. Eu, după ce mă spovedesc, sunt împăcat.

Mantuitorul nostru Iisus Hristos

Mantuitorul nostru Iisus Hristos

Acum duhovnicul nu are decât să se roage pentru mine, că de aceea este duhovnic, nu? Că ăsta-i darul de la Dumnezeu. Hristos a spus clar: „Cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veți ține, vor fi ținute” (Ioan 20, 23). Asta nu e glumă! Citeste tot articolul

Smerenia nu este o definiție. Smerenia este ceea ce-l învață pe om să stea în banca lui și să primească ceea ce i se cuvine…

Adică, atunci când Dumnezeu trebuie să-ți dea, te caută El, și-ți dă! Nu trebuie să-l cauți, nu trebuie să-i ceri, trebuie să aștepți… numai tu să meriți…

Că așa se întâmplă, noi alergam la biserică și vrem de toate, dacă nu-L căutam pe Dumnezeu, noi alergăm la El pentru că sigur trebuie să ne dea ce vrem noi…

„Cum adică? Da am făcut pomelnic, am dat bani, da am făcut acatiste, am citit psaltirea…” Stai oleacă… Le-ai făcut pe toate dar te-ai întrebat dacă meriți ce ceri?

 

Trebuie să ai puterea să nu ceri nimic lui Dumnezeu, nici măcar mila, să ai bun simț, să ai nădejde, și să aștepți să apară omul de care ai nevoie în viață Citeste tot articolul

Banul stăpânește lumea – și totuși, multe nu sunt de vânzare

O gazetă engleză a pus odată cititorilor săi întrebarea: „Ce este aurul?”. Pentru răspunsul cel mai bun s-a pus un premiu de câteva mii de lei.

Răspunsul cel premiat a fost acesta: „Aurul este un paşaport universal” (bun pentru toate ţările din lume). Poţi descuia cu el toate graniţele și toate uşile. Poţi intra cu el oriunde. Dar nu poţi intra cu el în Rai. Uşa raiului n-o poţi descuia cu aurul.

Cu aurul poţi cumpăra orice, dar Împărăţia lui Dumnezeu şi mântuirea sufletului nu le poţi cumpăra!

Produce aurul orice: case, haine, scumpeturi, prieteni. Un singur lucru însă nu poate produce: pace, bucurie şi fericire adevărată.

Cu banii poţi cumpăra mâncare, dar nu și pofta de mâncare Citeste tot articolul

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi

Sfinţilor Împăraţi şi întocmai cu apostolii, Constantin şi Elena, rugaţi-vă bunului Dumnezeu pentru noi, păcătoşii şi pentru toţi cei care, cu vrednicie, poartă Sfantul vostru nume. Amin!

Rugăciunea întâi către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin.

Rugăciunea a doua către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră, cu lacrimi vă rugăm: Daţi-ne mângâiere şi nouă, celor ce suntem în necazuri; voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă. Auziţi-ne şi pe noi acum, alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă şi vindecaţi neputinţele noastre, tămăduiţi bolile noastre, potoliţi răutatea noastră, izgoniţi pe vrăjmaşii noştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim; ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! Amin.

La mulţi şi fericiţi ani binecuvântaţi tuturor celor care purtaţi numele de Elena, Ileana ,Lenuţa, Constanţa, Constantina, Leana , Nuţi, Constantin, Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi , Costeluş şi alte derivate ale acestor nume.

Hristos a înviat!

Al vostru de tot binele voitor şi rugător către Domnul Cel Înviat din morţi,

Părintele Vasile Florin Reuţ

Sfintilor Imparati Constantin si Elena, rugati-va lui Dumnezeu pentru noi

Sfintilor Imparati Constantin si Elena, rugati-va lui Dumnezeu pentru noi

Mândria este cel mai mare păcat dintre toate păcatele şi începutul oricărui păcat

Cele şapte păcate capitale sunt: mândria, iubirea de argint, desfrânarea, pizma sau invidia, lăcomia, mânia şi lenea.

Mândria, care, după cuvântul Sf. Scripturi, izvorăşte din inima omului, este preţuirea de sine peste măsură şi atitudinea de superioritate sau de dispreţ faţă de ceilalţi oameni.

Deoarece prin mândrie au căzut atât îngerii cei răi, cat şi cei dintâi oameni, mândria este privită ca începutul păcatului.

Cel ce se lasă cuprins de păcatul mândriei uită că tot ce are a primit de la Dumnezeu, nesocoteşte poruncile divine, se laudă numai pe sine, vorbeşte de rău pe altul, este făţarnic, se răzvrăteşte împotriva autorităţilor şi rânduielilor comunităţii (să ne amintim aici de pilda vameşului şi a fariseului…).

Vameşul şi fariseul: Mândria este cel mai mare păcat dintre toate păcatele şi începutul oricărui păcat

Vameşul şi fariseul: Mândria este cel mai mare păcat dintre toate păcatele şi începutul oricărui păcat

Sfântul Casian Romanul, vorbind despre acest păcat, spune: Citeste tot articolul

Trei întrebări şi trei răspunsuri de folos de la Avva Iulian Prodromitul referitoare la vremurile pe care le trăim

1. Părinte sunt vremuri destul de tulburi, amestecate. Trebuie multă dreaptă socotinţă în ceasul acesta. Eu am tras nădejde să nu prind vremurile din urmă, să nu trebuiască să-mi probez credinţa. Ce sfat de viitor îmi daţi?

Să fii tare în credinţă! Şi dacă trebuie să alegi, să’ţi aduci aminte ce a spus apostolul: „Trebuie să ascultăm pe Dumnezeu mai mult decât pe oameni” (FA 5, 29). Şi atunci i-au bătut „iar ei au plecat din faţa sinedriului, bucurându-se că s-au învrednicit, pentru numele Lui, să sufere ocară” (FA 5,41). La asta trebuie să ne aşteptăm şi noi şi tot aşa trebuie să ne bucurăm de prigoană! Că asupririle nasc sfinţenie.

Avva Iulian Prodromitul

Avva Iulian Prodromitul

2. Părinte, lăsând la o parte toată teologhisirea, eu… ca om simplu, ce să fac să mă mântuiesc?

Primul lucru să te duci la un duhovnic şi să te spovedeşti. Şi de-acuma te va învăţa el mai departe ce să faci. Nu trebuie însă să te încrezi în judecata ta şi în toate cele pe care le citeşti. Du-te mai întâi la duhovnic şi mărturiseşte cu inima frântă şi smerită, dinlăuntrul tău, toate păcatele. Ia aminte şi fă asemenea vameşului ce-şi batea pieptul zicând „Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosul” şi te vei îndrepta.

Să-ţi vezi păcatele tale. Asta e adevărata pocăinţă şi primul lucru pe care trebuie să-l faci Citeste tot articolul

30 Martie – Sfântul Cuvios Ioan Scărarul, autorul celui mai celebru „tratat“ despre sfinţenie „Scara”

Cu privirea aţintită în pământ, cu buzele crăpate şi sandalele scofâlcite de nisipul încins, secătuit de oboseală şi de lipsa apei, un adolescent de 16 ani păşea istovit, urcând pantele Muntelui Sinai, către mănăstirea din vârf. Hainele, deşi prăfuite, îi trădau originea nobilă, iar faptul că nu era însoţit de nimeni ar fi putut face pe unii să creadă că era unul dintre acei tineri rebeli care, din când în când, fugeau la mănăstirile din pustiu din cauza neînţelegerilor cu părinţii Citeste tot articolul