24 iunie: Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (Sanzienele – Dragaica)

24 iunie: Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (Sanzienele – Dragaica)

După Sfânta Cuvioasă Paraschiva de la Iaşi (14 Octombrie), unul dintre sfinţii cei mai veneraţi în Moldova este Sfântul Ion cel Nou de la Suceava, ale cărui moaşte se află în ţara noastră de 600 de ani.

Era originar din Trapezunt, în Asia Mică, şi negustorea cu tatăl său făcând comerţ cu cetăţile de pe malul Mării Negre. Într-una din călătoriile spre Cetatea Albă, pe Nistru, a avut o dispută cu un neguţător veneţian care, din răzbunare, a minţit pe stăpânul mongol al cetăţii că Ioan vrea să devină musulman.

Biserica Ortodoxa Romana Passau cu hramurile "Nasterea Maicii Domnului" si "Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava"- noua Parohie Ortodoxa pentru credinciosii din Passau si imprejurimi * www.credinta-ortodoxa.com

Biserica Ortodoxa Romana Passau cu hramurile „Nasterea Maicii Domnului” si „Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava”- noua Parohie Ortodoxa pentru credinciosii din Passau si imprejurimi * www.credinta-ortodoxa.com

În confruntarea cu acesta, tânărul creştin i-a spus că nu are motive să-şi schimbe credinţa, ceea ce a declanşat furia eparhului, sau mai marelui cetăţii, care a poruncit ca Ioan să fie chinuit. A suportat cu credinţa şi stoicism torturi înfricoşătoare între care legarea de coadă unui cal sălbatic şi târârea pe caldarâmul cetăţii – iar în final i s-a tăiat capul. Era 2 Iulie 1330.

Eparhul cetăţii, iniţial, n-a permis creştinilor să-l îngroape, dar o minune – apariţia unor îngeri şi împietrirea mâinii unui tătar care a tras cu arcul asupra lor – l-a determinat să-şi schimbe atitudinea. Trupul lui Ioan a fost dus în procesiune în biserica Cetăţii Albe şi depus acolo Citeste tot articolul

Se vorbeste prea mult despre rugaciune – Tipic, tipic si la inima nimic… Parintele Arsenie Papacioc, despre rugaciunea adevarata

Se vorbeste prea mult despre rugaciune – Tipic, tipic si la inima nimic… Parintele Arsenie Papacioc, despre rugaciunea adevarata

(e plin FaceBook-ul si internetul in general de cei care „ne invata cum sa ne rugam”… Avem nevoie de fapte, nu de vorbe, dragii mei… si de Sfintele Slujbe din Sfintele Biserici):

 

„Întâi, ce trebuie spus e că se vorbește prea mult despre rugăciune. Ăsta-i un lucru care nu trebuie vorbit, ci trebuie făcut. Stă în firea și în puterea oricui să priceapă lucrul ăsta.

Eu personal nu sunt pentru rugăciunea de tipic. Aceea are folosul ei aparte, mai ales disciplinar. Omul nu trebuie să fie tipicar. Trebuie să fie tipicar ca procedeu, în ce privește dorința de a se înduhovnici. Nu avem numaidecât nevoie de o rugăciune de tipic.

Avem nevoie de o prezență continuă a inimii, această stare continuă de dragoste, de relație cu Dumnezeu, asta este esența rugăciunii. Pentru că și o tăcere adâncă înseamnă o rugăciune adâncă. Și o rugăciune adâncă înseamnă o tăcere adâncă.

Dacă faci rugăciunea asta care e obligatorie, o poți face. Dar dacă se face o rugăciune din aceasta după tipic, după ce se termină, omul se consideră achitat de obligația rugăciunii din inimă și se retrage fără nimic de la ceea ce ar trebui să-l țină prezent. Adică sunt mai mult pentru o continuă tresărire duhovnicească.

De aceea mă faceți să spun că orice clipă poate să fie un timp și orice suspinare poate să fie o rugăciune. Suspinarea nu se face așa: „Uf!”, ci o faci lui Dumnezeu, ca plecând din adânc spre El. Așa ni se va arăta. Căci El nu se arată unei minți ascuțite. Nu tot cel ce zice „Doamne, Doamne” va intra în Împărăția Mea! Ci numai cel care are inima curată, cel care are inima spre El, continuu.”

Deci, o viață continuă de prezență duhovnicească înseamnă un om mai înduhovnicit. Pentru că dacă te rogi, ești mereu prezent. Rugăciunea – să zicem – tipicală poți lesne să o termini într-o jumătate de ceas, un ceas, dar pe urmă?

Vedeți, nu trebuie renunțat la ele, dar să nu fie singura treabă duhovnicească, singura rugăciune. Dacă ai citit un Paraclis e foarte bine, sau ceea ce mai ai de citit. Dar ceea ce, de fapt, trebuie adus la cunoștință, pentru a se înțelege, pentru că lucrul ăsta e mai puțin discutat, e prezența inimii continuă…

Și te rogi. Pentru că se rugau sfinții și stăteau în genunchi până se făcea dimineață și apărea soarele. Și la răsărit tot în genunchi erau. Asta nu înseamnă că noi, nefiind ca ei, nu trebuie să ne rugăm. Dar era o stare de continuă prezență.

Mai multe despre adevărata rugăciune ne relatează Parintele Arsenie Papacioc in video-ul urmator:

[wpyt_profile1]T01SEDiAskE[/wpyt_profile1]

– Părinte, rugăciunea neîncetată poate fi trăită de oricine?   Citeste tot articolul

Viata Sfintei Maria Egipteanca, pilda de pocainta

Viata Sfintei Maria Egipteanca se citeste de obicei de doua ori pe an, si anume:

1 – Joi in Saptamana a 5-a din Sfantul si Marele Post, la Utrenie (care se savarseste miercuri seara), adica la „Denia Canonului cel Mare”. Dupa randuiala din Tipicul Mare si din Triod, aceasta citire se imparte in doua stari; Starea intai se citeste indata dupa sfarsitul Catismei a 8-a, iar Starea a doua dupa Cantarea a 3-a a Canonului Mare (si Sedelnele corespunzatoare);

2 – Duminica a 5-a din Postul Mare, la Utrenie (in locul Sinaxarului), deoarece in aceasta Duminica Facem pomenirea Cuvioasei Maria Egipteanca.

[wpyt_profile3]dwYN84zryvo[/wpyt_profile3]

Sfantul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului

VIATA SFINTEI MARIA EGIPTEANCA

STAREA INTAI

„Bun lucru este a ascunde taina imparatului si slavit lucru a propovadui faptele lui Dumnezeu”. Citeste tot articolul

Duhovnicul era Hristos!

Duhovnicul era Hristos!

Când monahul acela a venit în locul unde se fac mărturisirile, s-a uitat la duhovnic, un bătrân cu părul alb, și a văzut că fața lui era tânără ca a unui băiat și strălucea cu totul și era asemenea lui Hristos.

În Postul Mare, în timpul vecerniei, la Vechiul Russikon, Domnul i-a dat unui monah să vadă pe ieromonahul Avraamie în chipul lui Hristos. Bătrânul duhovnic luase epitrahilul și se pregătea să-l mărturisească.

Când monahul acela a venit în locul unde se fac mărturisirile, s-a uitat la duhovnic, un bătrân cu părul alb, și a văzut că fața lui era tânără ca a unui băiat și strălucea cu totul și era asemenea lui Hristos.

Atunci monahul a înțeles că duhovnicul stă (își săvârșește slujirea sa) în Duhul Sfânt și că prin Duhul Sfânt îi sunt iertate păcatele celui ce se pocăiește.

Dacă oamenii ar vedea în ce slavă slujește preotul, atunci la această vedere ar cădea la pământ; și dacă preotul însuși s-ar vedea în ce slavă cerească stă (își săvârșește slujirea sa), ar deveni un mare nevoitor (ascet) ca să nu întristeze cu nimic harul Duhului Sfânt care viază în el.

Duhovnicul era Hristos! * www.credinta-ortodoxa.com

Duhovnicul era Hristos! * www.credinta-ortodoxa.com

Sursa: doxologia.ro, Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii și iadul smereniei, Editura Deisis

Cum se cuvine sa se aleaga nasii la Botez si la Cununie si ce datorii au nasii fata de finii lor?

Cum se cuvine sa se aleaga nasii la Botez si la Cununie si ce datorii au nasii fata de finii lor?

Naşii trebuie să fie oameni cumpătaţi, morali, blânzi, modele în societate. Să cunoască bine credinţa ortodoxă, Crezul, Catehismul ortodox, Sfânta Scriptură şi să meargă regulat la biserică.

“Sfantul Botez este desavarsit, dar nu desavarseste pe cel ce nu implineste poruncile.” Sf. Marcu Ascetul

Naşii trebuie să se aleagă dintre cei mai buni şi mai evlavioşi creştini, indiferent de starea lor socială, pentru că naşii sunt povăţuitori duhovniceşti ai finilor lor şi au mai mari îndatorii decât părinţii cei trupeşti. Naşii trebuie să fie oameni cumpătaţi, morali, blânzi, modele în societate. Să cunoască bine credinţa ortodoxă, Crezul, Catehismul ortodox, Sfânta Scriptură şi să meargă regulat la biserică…

De aceea, nu pot fi naşi la Botez şi la Cununie creştinii de altă religie (catolici, protestanţi, sectari etc), cei care trăiesc în concubinaj (necununaţi), în desfrânare, cei ce nu vor să aibă şi să crească copii, cei beţivi, divorţaţi şi cu nume rău în societate.

Naşii trebuie să fie aleşi cu multă grijă şi numai cu voia preotului paroh în faţa căruia să se oblige că vor purta grijă să-i înveţe pe finii lor frica de Dumnezeu, să-i supravegheze, să-i cheme la biserică, la Spovedanie, la săvârşirea faptelor bune, să-i cerceteze regulat la casele lor, să-i mustre la nevoie, să le dea cărţi creştineşti de citit, pentru că naşii au mare răspundere, fiind garanţii finilor lor înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.

Sfaturi Duhovnicesti: Parintele Arhimandrit Cleopa Ilie: Cum se cuvine sa se aleaga nasii la Botez si la Cununie si ce datorii au nasii fata de finii lor? * www.credinta-ortodoxa.com

Sfaturi Duhovnicesti: Parintele Arhimandrit Cleopa Ilie: Cum se cuvine sa se aleaga nasii la Botez si la Cununie si ce datorii au nasii fata de finii lor? * www.credinta-ortodoxa.com

Naşul se leagă cu finul şi cu părinţii lui „printr-o rudenie spirituală, care este mai mare decât cea după trup, deoarece el se numeşte părinte duhovnicesc” după Canonul 53 al Sinodului VI Ecumenic.

„Părinţii duhovniceşti” spune Dionisie Areopagitul „încredinţează copilul unui creştin botezat care este un bun educator în cele dumnezeieşti, încât copilul va rămâne pentru toată viaţa sub povăţuirea lui, ca la un tată duhovnicesc şi garant al vieţii lui după Dumnezeu…”

Naşul trebuie să locuiască cât mai aproape de finul său, pentru a-l supraveghea şi ajuta la învăţarea poruncilor lui Dumnezeu. Putem spune că mulţi naşi credincioşi îşi mântuiesc sufletele prin finii lor, dacă îi cresc în frica Domnului; dar mai mulţi se osândesc pentru lenevirea şi nepăsarea lor faţă de fii lor sufleteşti.

La rândul lor, şi finii au datoria să asculte pe naşii şi garanţii lor sufleteşti, să-i consulte în toate, să primească sfaturile lor cele bune, să se roage zilnic pentru naşii lor, pentru preoţii care i-au botezat, cununat şi să le fie model duhovnicesc în toată viaţa.

(Părintele Ilie Cleopa, Lumina şi faptele credinţei, Editura Doxologia pp.132-133)

***

Sfantul Botez si Sfanta Cununie azi – indrumator teologic, liturgic si pastoral

Deoarece am observat adesea ca multi dintre crestinii nostri ortodocsi nu cunosc semnificatiile acestor slujbe, considerandu-le, de multe ori, simple traditii si nu unele dintre cele mai importante Sfinte Taine ale Bisericii Ortodoxe, dar si pentru ca se simte nevoia unor indrumari catehetice mai intensificate, am considerat necesar sa realizez o scurta recenzie a unui indrumator liturgic, aparut de curand de sub tipar, si anume: “Sfantul Botez si Sfanta Cununie azi – indrumator teologic, liturgic si pastoral“.

Indrumatorul ne-a fost daruit de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, care semneaza si Cuvantul inainte al cartii, la ultima conferinta a preotilor din Arhiepiscopia Bucurestilor (toti clericii au primit in dar acest indrumator). Este, asadar, aparut  la Editura Cuvantul Vietii a Mitropoliei Munteniei si Dobrogei, Bucuresti, in cadrul colectiei Pastorul cel Bun, in anul 2011.

Sfantul Botez si Sfanta Cununie Azi – indrumator teologic, liturgic si pastoral (recenzie)  * www.credinta-ortodoxa.com

Sfantul Botez si Sfanta Cununie Azi – indrumator teologic, liturgic si pastoral (recenzie) * www.credinta-ortodoxa.com

Cartea are 106 pagini si urmatorul cuprins: Citeste tot articolul

Cum facem rugăciune pentru o problemă? Ne invata Sfantul Cuvios Parinte Paisie Aghioritul

– Părinte, cum faceţi rugăciune pentru o problemă?

– Cheia reuşitei este ca pe cel ce se roagă să-l doa­ră. Dacă nu-l doare, poate sta ore întregi cu metania în mână şi rugăciunea lui să nu aducă nici un rezultat. Dacă există durere pentru problema pentru care te rogi, chiar şi cu un suspin faci rugăciune din inimă. Mulţi, atunci când alţii le cer să facă rugăciune pentru ei nu au timp să se roage în momentul acela şi de aceea se roagă numai cu un suspin pentru problema acelora.

Nu spun ca să nu se facă rugăciune, ci, dacă se întâmplă să nu fie timp, chiar şi un suspin pentru durerea celuilalt este o rugăciune din inimă, adică echivalează cu ore întregi de rugăciune. Citeşti, de pildă, o scrisoare, vezi o problemă, suspini şi după aceea te rogi.

Acesta este mare lucru! Inainte de a apuca receptorul, înainte de a forma numărul, Dumnezeu te aude! Şi să vezi cum se înştiinţează şi celălalt! Să vedeţi cum demonizaţii înţeleg atunci când fac rugăciune pentru ei şi strigă oriunde s-ar afla!

Cum facem rugăciune pentru o problemă? Ne invata Sfantul Cuvios Parinte Paisie Aghioritul * www.credinta-ortodoxa.com

Cum facem rugăciune pentru o problemă? Ne invata Sfantul Cuvios Parinte Paisie Aghioritul * www.credinta-ortodoxa.com

Adevărata rugăciune începe de la durere, nu este plăcere, “nirvana”. Dar ce fel de durere este? Omul se chinuieşte în sensul cel bun. Il doare, geme, suferă atunci când face rugăciune pentru orice.

Ştiţi ce în­seamnă a suferi? Da, suferă, pentru că participă la du­rerea generală a lumii sau a unui om în particular. Această participare, această durere Dumnezeu o răs­plăteşte cu veselia dumnezeiască. Desigur că nu omul cere veselia dumnezeiască, ci ea vine ca o consecinţă, deoarece participă la durerea celuilalt.    Citeste tot articolul

Sfantul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, marele facator de minuni

Pe facatorul cel mare de minuni, ajutatorul cel grabnic si mijlocitorul cel prea ales catre Dumnezeu, pe arhiereul lui Hristos, Nicolae, l-au odraslit partile Lichiei, in cetatea ce se numeste Patara, din parinti cinstiti si de bun neam, dreptcredinciosi si bogati. Tatal sau se chema Teofan, iar mama sa Nona.

Sfantul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, marele facator de minuni * www.credinta-ortodoxa.com

Sfantul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, marele facator de minuni * www.credinta-ortodoxa.com

Aceasta binecuvintata pereche, petrecind cu buna credinta in insotirea cea legiuita si impodobindu-se cu obiceiul cel bun, pentru viata lor cea placuta lui Dumnezeu si pentru multele milostenii si faceri de bine mari, s-au invrednicit a odrasli aceasta odrasla sfinta – singuri ei fiind radacina sfinta – si s-a facut cum zice psalmistul : Ca un pom rasadit linga izvoarele apelor, care si-a dat rodul sau la vremea sa. Deci, nascind pe acest dumnezeiesc prunc, l-a numit Nicolae, care se tilcuieste „biruitor de popor”; si cu adevarat s-a aratat biruitor al rautatii, asa binevoind Dumnezeu spre folosul de obste al lumii Citeste tot articolul

Doamne, cat de mult ma iubesti? De ce continui să mă ierţi, de ce mă iubeşti atât?

Doamne, cat de mult ma iubesti? De ce continui să mă ierţi, de ce mă iubeşti atât?

Într-o zi m-am sculat dis-de-dimineaţă ca să văd răsăritul soarelui. Ah, frumuseţea creaţiei lui Dumnezeu este mai presus de orice descriere! În timp ce priveam, L-am lăudat pe Dumnezeu pentru lucrul Său minunat; şi cum stăteam acolo, am simţit lângă mine prezenţa Lui.

El m-a întrebat:
“Mă iubeşti?”

I-am răspuns:
“Desigur, Doamne! Tu eşti Dumnezeul şi Mântuitorul meu!”

Doamne, cat de mult ma iubesti? De ce continui să mă ierţi, de ce mă iubeşti atât? * www.credinta-ortodoxa.com

Doamne, cat de mult ma iubesti? De ce continui să mă ierţi, de ce mă iubeşti atât? * www.credinta-ortodoxa.com

Atunci El întreabă:
“Dacă ai fi handicapat fizic, M-ai mai iubi?”.

Am rămas surprins. Mi-am privit mâinile, picioarele şi tot restul corpului şi mi-am dat seama de lucrurile pe care le primisem în dar. Şi am răspuns:
“Ar fi mai greu, Doamne, dar tot Te-aş iubi.”

Atunci Domnul spusese:
“Dacă ai fi orb, ai mai iubi creaţia Mea şi pe Mine?”

Cum să iubesc ceva fără să-l pot vedea? Atunci m-am gândit la toţi oamenii orbi din lume şi că, totuşi, mulţi dintre ei Îl iubesc pe Dumnezeu şi creaţia Sa. Aşa că am răspuns:
“Mi-este greu să mă gândesc la asta, dar tot Te-aş iubi.”

Atunci Domnul mă întreabă iar:
“Dacă ai fi surd, ai mai asculta cuvântul Meu?”

Cum să ascult ceva, fiind surd? Apoi am înţeles. Ascultarea cuvântului lui Dumnezeu nu se face doar cu ajutorul urechilor, ci mai ales cu inima. Am răspuns:
“Mi-ar fi foarte greu, dar, totuşi, aş asculta cuvântul Tău.”

Dumnezeu, atunci, întreabă:

“Dacă ai fi mut, ai mai lăuda Numele Meu?”

Cum să înalţ laude fără voce? Apoi mi-am dat seama: Dumnezeu vrea ca noi să-I cântăm din inimile şi sufletele noastre. Nu contează cum sună. Am răspuns, deci:
“Deşi n-aş putea fizic să cânt, totuşi aş lăuda Numele Tău.”

Şi Domnul mă întreabă, iarăşi:
“Mă iubeşti cu adevărat?”

Cu curaj şi cu deplină convingere, am răspuns cu toată fiinţa:
“Da, Doamne! Te iubesc pentru că Tu eşti singurul şi adevăratul Dumnezeu!”

Crezusem că am răspuns bine, dar Dumnezeu m-a întreabat din nou:
“Atunci, de ce păcătuieşti?”

Am răspuns:
“Pentru că nu sunt decât un om. Nu sunt perfect!”

Iar Domnul zise:
“Atunci de ce în clipa în care Eu te aştept, tu rătăceşti aiurea? De ce doar la vreme de necaz, iei rugăciunea în serios?” Citeste tot articolul

28 noiembrie 2013 – se implinesc 24 de ani de la mutarea la cele vesnice a Preacuviosului Parinte Arsenie Boca, ieromonahul

28 noiembrie 2013 – se implinesc 24 de ani de la mutarea la cele vesnice a Preacuviosului Parinte Arsenie Boca, ieromonahul

Astazi, 28 noiembrie, se implinesc 24 de ani de la mutarea la cele vesnice a Preacuviosului Parinte Arsenie Boca, ieromonahul. Poate cel mai mare Sfant roman din perioada contemporana, zugrav de suflete, iconar, artist, teolog, duhovnic nepereche, iubitor de oameni, iubitor de neam, parintele se roaga din Cer pentru noi si pentru Romania. Fie ca binecuvantarea Sfintiei Sale sa ajute tuturor celor care ii cer ajutorul!

Parintele Arsenie Boca * Biserica Ortodoxa Romana "Sfintii Imparati constantin si Elena" Straubing * www.credinta-ortodoxa.com

Parintele Arsenie Boca * Biserica Ortodoxa Romana „Sfintii Imparati constantin si Elena” Straubing * www.credinta-ortodoxa.com

Dumnezeu să-l odihnească în Lumina Învierii Sale.

Părintele Arsenie zicea că «a fi credincios creştin înseamnă a te întâlni măcar o dată cu Hristos viu şi să nu-ţi ajungă o viaţă întreagă să mărturiseşti acea clipă». Aşa s-a întâmplat la mormantul parintelui adică am simţit că m-am întâlnit cu Dumnezeu, o clipă, şi de atunci totul se dezleagă ca un ghem, cu tot mai multe înţelesuri, tot mai multe, şi nu se mai sfârşesc…

Parintele Vasile Florin Reut: La mormantul Parintelui Arsenie Boca: Momente de rugaciune, liniste si bucurie duhovniceasca.

Parintele Vasile Florin Reut: La mormantul Parintelui Arsenie Boca: Momente de rugaciune, liniste si bucurie duhovniceasca.

Rugaciunea lui Iisus, sau rugaciunea mintii, sau rugaciunea inimii – cum trebuie sa o intelegem

Rugaciunea lui Iisus, sau rugaciunea mintii, sau rugaciunea inimii „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul (sau pacatoasa)!”– cum trebuie sa o intelegem (din invataturile Sfantului Ioan Iacob Hozevitul)

A întrebat Sfântul Macarie pe Îngerul Domnului, care i s-a arătat spre a-l învăţa tainele cele neştiute şi a zis:

Te rog, spune-mi mie ce rugăciune se potriveşte monahului ?

Şi i-a zis lui: Dacă omul este cu ştiinţă de carte, să zică Psalmii lui David (Psaltirea) sau: Doamne Iisuse Hristoase miluieşte-mă pe mine păcătosul. Această rugăciune este cea mai puternică şi cea mai uşor de zis. Căci mulţi dintre cei cu ştiinţă de carte au părăsit pe toate şi numai zicând această rugăciune s-au mântuit.

Căci această rugăciune pot s-o zică şi tinerii şi bătrânii şi bărbaţii şi femeile şi Monahii şi Monahiile şi cei învăţaţi şi cei fără de ştiinţă de carte şi cei isteţi şi cei simpli. Care vrea să se mântuiască aceasta să zică şi ziua şi noaptea şi în casă şi pe drum şi stând şi mergând. Ori de călătoreşte ori de lucrează aceasta să zică cu dorinţă şi cu râvnă. Căci e de ajuns pentru toţi cei ce vor să se mântuiască.

Parintele Vasile Florin Reut: La mormantul Parintelui Arsenie Boca: Momente de rugaciune, liniste si bucurie duhovniceasca.

Parintele Vasile Florin Reut: La mormantul Parintelui Arsenie Boca: Momente de rugaciune, liniste si bucurie duhovniceasca.

În cartea cea dintâi, către Tesaloniceni, Sfântul Apostol Pavel scrie: “Neîncetat să vă rugaţi“ Citeste tot articolul