Rugaciunea femeii purtatoare de prunc

Femeia în plus față de bărbat are o mare binecuvântare, și anume: binecuvântarea și darul nașterii de prunci. Credincioasă sau necredincioasă, femeia gravidă va naște prunci și cu siguranță în această perioadă va simți cu adevărat că este specială, va simți cu siguranță că sprijinul cel mare în tot acest răstimp este numai de la Dumnezeu.

Femeia are în plus șansa de a se apropia de Dumnezeu dacă nu a facut-o până la momentul rodirii pântecelui său. De aceea postăm mai jos câteva rugăciuni pline de „Duh” pe care o mămică le poate rosti în această perioadă de mari prefaceri în trupul și sufletul său.

 
Prima rugăciune:

O, Imparate Sfinte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, izvorule al vietii si al nemuririi, iti multumesc ca in casatoria mea m-ai facut vas ales al binecuvantarii si al darului Tau. Caci Tu Stapane ai zis:”cresteti si va inmultiti, umpleti pamantul si-l stapaniti!”

Rugaciunea femeii purtatoare de prunc

Rugaciunea femeii purtatoare de prunc

Iti multumesc si ma rog: Binecuvanteaza acest rod al trupului meu, care mi-a fost dat de catre Tine; ocroteste-l si da viata intru Duhul Tau cel Sfant; da-i crestere intru sanatate si trup curat cu madulare bine intemeiate. Sfinteste trupul lui, mintea, inima si toate simturile si daruieste acestui prunc care se naste suflet intelept si intemeiaza intru el frica Ta Citeste tot articolul

Vă treziți în timpul nopții? Rugați-vă!

Dacă v-ați obișnuit să spuneți rugăciunea sau vreun psalm în mijlocul somnului, veți alunga toate gândurile rele care vă războiesc în acel ceas.

În decursul nopții, ori de câte ori vă treziți, pentru puțin și înainte să vă ia din nou somnul, să vă rugați așa cum sunteți, întinși.

Aceasta nu este un lucru rău, dimpotrivă: dacă v-ați obișnuit să spuneți rugăciunea sau vreun psalm în mijlocul somnului, veți alunga toate gândurile rele care vă războiesc în acel ceas (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

Rugăciunea care schimbă totul în bine!

Datoria aceasta de a te ruga dimineața și seara trebuie împlinită!

Lipsa acestei rugăciuni înseamnă absentare de la-mplinirea unei datorii. Dimineața, cât ai fi de grăbit, trebuie să-ți găsești puțin timp să te rogi!

Cinci-zece minute dimineața, cinci-zece minute seara, cu conștiința că stai în fața lui Dumnezeu, este o chestiune care trebuie neapărat împlinită; apoi, rugăciunea de la masă este o deprindere cu care unii dintre noi ne-am pomenit în viața aceasta și pe care o-mplinim cu bucurie și pe care ar trebui s-o-mplinească toți credincioșii.

S-a cam părăsit rânduiala aceasta de rugăciune!

Unii se închină cu semnul crucii și apoi se apucă de mâncare; nu-i destul! Măcar Tatăl nostru, așa cum am pomenit noi în copilărie, trebuie să-l spunem înainte de a ne apuca să mâncăm.

Sursa: Arhimandrit Teofil Pârâian, Cuvinte către tineri, Editura Omniscop, Craiova, 1998, p. 33

De ce să mă căsătoresc? Cu ce schimbă o relație o simplă hârtie pe care scrie Certificat de Căsătorie sau Cununie?

Aceasta este una dintre întrebările cel mai des întâlnite astăzi, în rândul tinerilor. În metrou, la birou, la o cafea, în jurul unui cozonac la masa de Crăciun, aceeaşi problemă – merită sau nu să ne căsătorim, cu ce schimbă o relaţie o simplă hârtie pe care scrie Certificat de căsătorie sau Certificat de cununie?

Aceste întrebări ne dezvăluie concepţia pe care o au tinerii despre Taina Sfintei Cununii, dar mai ales despre întemeierea unei familii. Trebuie să ţinem cont de faptul că ei au deja o idee formată despre aceste lucruri pe baza experienţelor din familia în care au crescut, ce au văzut acasă, iar acest lucru este normal – copiii îşi vor „imita” părinţii, iar posibile traume sau simple nelinişti din copilărie îi vor urmări toată viaţa.

Tinerii se întreabă astăzi: „De ce să mă căsătoresc?”. Tocmai pentru că nimeni nu le-a explicat deschis ce implică acest lucru, iar ei văd numai ceea ce se întâmplă în jurul lor – adesea lucruri negative şi exemple de neurmat – şi îşi formează o părere greşită despre familie.

Şi ce văd tinerii? Citeste tot articolul

Ce vrei să-mi spui, Doamne, prin ce mi se întâmplă acum?

Mulțumită suferințelor am învățat, de exemplu, să nu fiu atât de legat de lucruri și de persoane (inclusiv de partener, de copii, de părinți), cu toate că mă bucur din plin de prezența lor.

Totul trece.

Noi înșine am venit pe pământ fără nimic și tot fără nimic vom pleca. Nu va conta decât dacă vom fi făcut călătoria pentru care ne-am născut.

Și, după cum spun mereu, trebuie să învățăm să nu ne mai punem întrebarea:

„De ce tocmai eu?”,

ci s-o înlocuim cu:

„Ce vrei să-mi spui, Doamne, prin ceea ce mi se întâmplă acum?”

Am mai învățat și că viața este grea pentru toți, că problemele nu pot fi evitate și că numai înfruntându-le creștem în demnitatea noastră de oameni.

Am învățat că tocmai în momentele grele se cunoaște adevărata natură a unui om. Și că adevărata responsabilitate a unei ființe umane este să-și asume propria suferință…

Sursa: Valerio Albisetti, Să râdem cu inima – o metodă simplă pentru a trăi mai senin

8 noiembrie – Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

Tuturor celor ce poarta numele Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, precum si derivate ale acestor nume, le uram un sincer

„La multi si fericiti ani alaturi de cei dragi, cu pace si binecuvantare!”

***

In fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinsteste Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil si a tuturor Puterilor ceresti celor fara de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu ii praznuim doar pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, ci pe toate cetele ingeresti care nu s-au despartit de Dumnezeu.

Lumea ingereasca a fost creata de Dumnezeu din nimic, nu din ceva preexistent si nici din fiinta Sa. Referatul biblic despre creatie nu vorbeste in mod precis despre crearea ingerilor. Sfintii Parinti afirma ca la creatie nu se vorbeste explicit despre ingeri din doua motive: evreii, inclinati spre idolatrie, ar fi cazut usor in ratacirea idolatra a popoarelor vecine si ca in cartea Facerii se urmareste numai infatisarea inceputului lumii vazute.

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

In ceea ce priveste ierarhia ingereasca, Dionisie Areopagitul vede cetele ingeresti in numar de noua, asezate in cate trei grupuri suprapuse: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stapanii; Incepatorii, Arhangheli, Ingeri Citeste tot articolul

Nu este admisibil ca o mână de oameni, să spună că poporul e prost și pupă ciolane!

Du-te întâi să înveți ce înseamnă Cultul Moaștelor și apoi să vorbești! Că s-ar putea într-o zi să-ți iei un brad în cap ca mulți alții!

Tu jignești toată România și toți morții din cimitire care și-au dorit să aibă o cruce la cap sau un preot la patul de moarte să-i împărtășeasca!

Și nouă ne e rușine să ne mărturisim credința! Dar cine ești tu să iei biserica în bașcalie?

Înseamnă că Ștefan cel Mare a fost un naiv când a construit 47 de lăcașuri de cult, înseamnă că Brâncoveanu care a construit 30 de biserici a fost alt naiv! Au venit și au umplut pământul de biserici să aibă oamenii unde sa dea bani.

Trezește-te și cunoaște-ti istoria şi strămoșii și apoi să-i jignești!

Soția mea (soţul meu) este de altă religie. Ce trebuie să facem pentru a ne putea căsători religios?

Pentru a putea primi Sfânta Taină a Cununiei în Biserica Ortodoxă, soția sau soţul trebuie să fie primiţi la credința ortodoxă. Aceasta este singura soluție! Vor trebui să treacă prin niște etape pentru ca în final să primească Sfântul Botez! După ce vor fi botezaţi ortodox se vor putea cununa fără nici o problemă. Desigur, este esențial ca şi ei să își dorească acest lucru.

Iată ce spune rânduiala primirii la Ortodoxie a celor de alte credințe:

„După ce preotul a luat cunoştinţă despre dorinţa unei persoane de a veni la Ortodoxie, el înştiinţează în scris, pe ierarhul său eparhiot despre aceasta, trimiţând şi cererea candidatului (n.n. există un model de cerere) scrisă şi semnată de el (sau, în cazul copiilor, de un părinte sau un tutore legal).

Soția mea (soţul meu) este de altă religie. Ce trebuie să facem pentru a ne putea căsători religios?

Soția mea (soţul meu) este de altă religie. Ce trebuie să facem pentru a ne putea căsători religios?

După ce a primit în scris binecuvântarea pentru începerea catehizării, mai întâi îl întreabă pe cel ce vine la Ortodoxie despre toate credinţele şi învăţăturile rătăcite la care a fost părtaş până atunci, arătându-i cu dovezi din Sfânta Scriptură greşelile lor. Apoi îl învaţă cu stăruinţă şi-l întăreşte în credinţa ortodoxă, povăţuindu-l cum să vieţuiască în chip plăcut lui Dumnezeu.

De asemenea, acesta va avea un naş, credincios cunoscător şi trăitor al dreptei credinţe, care să-i fie bun sfătuitor, atât în vederea primirii la Ortodoxie, cât şi după aceea Citeste tot articolul

La ce-ar putea servi atâta durere?

Toate ispitele, bolile, încercările sunt lecţii duhovniceşti prin care Dumnezeu ne învaţă pentru viaţa veşnică. Toate încercările au o însemnătate duhovnicească.

De „succesul” în aceste încercări, prin răbdare şi ascultare faţă de voia lui Dumnezeu, depinde „diploma” vieţii de veci. Încercările acestea au drept scop sporirea smereniei, a autocunoaşterii şi a autocriticii. Încercările îl călăuzesc duhovniceşte pe om.

Când sufletul trăieşte cu sentimentul veşniciei, atunci suferinţa lui este atenuată. Şi nu numai atenuată, ci, în principal, atunci el îşi cere iertare pentru multele lui păcate, cu sinceritate adâncă.

Când ne împotrivim tăierii voii pe care ne-o solicită Dumnezeu prin încercare, încetinim lucrarea voii lui Dumnezeu.

Când medicul face operaţia şi bolnavul, din pricina durerii, reacţionează şi rupe bandajele, îşi scoate firele, îl loveşte pe doctor şi îl înjură, ce va spune acela? El n-a vrut să-i facă intervenţia spre a-i face rău, ci ca să-l vindece! Lipsa de minte a bolnavului îi poate aduce moartea Citeste tot articolul