Lumina soarelui, Lumina Lui

Lumina soarelui, Lumina Lui

Într-o seară, un copil l-a întrebat pe părintele său:

– Tată, spune-mi, te rog, cum se face că unii oameni sunt buni şi alţii răi. De ce nu-s toţi la fel?

– E, băiatul meu, vezi tu, toţi oamenii sunt fiii lui Dumnezeu. Şi aşa cum Dumnezeu ne iubeşte pe toţi, la fel trebuie şi noi să ne iubim unii pe alţii, fiindcă dragostea Domnului este ca şi lumina soarelui. Nu ne luminează şi ne încălzeşte soarele pe noi toţi, buni şi răi laolaltă? Nu?

Sufletele noastre ar trebui să fie pline de bunătate şi iubire. Dar, vezi tu, păcatele fiecăruia sunt asemenea norilor ce nu lasă razele binefăcătoare ale soarelui să treacă. Păcatele sunt norii ce ne întunecă sufletul. Cu cât ai mai multe păcate, cu atât sufletul tău este mai întunecat şi lumina dragostei lui Dumnezeu nu-ţi poate pătrunde în inimă.

Sufletul omului este bucăţica de cer pe care fiecare o poartă în el. Pe acest cer trebuie să strălucească Soarele iubirii – Dumnezeu. Fiul meu, să te fereşti de păcate, căci acestea se adună şi îţi întunecă viaţa, te fac rău şi egoist. Cel ce-şi păstrează, însă, sufletul curat, se bucură mereu de dragostea Domnului, de linişte şi fericire.

“Nimic nu este atât de firesc pentru noi ca a fi în comuniune cu alţii, a avea nevoie unii de alţii şi a ne iubi unii pe alţii”.

Încredere

Încredere

Un om călătorea pe un drum de ţară, împreună cu soţia sa. Obosiţi de atâta mers şi văzând că îi prinde noaptea pe drum, cei doi călători au vrut să tragă la un han. Dar hangiul, om rău, a refuzat să-i primească, spunându-le că nu mai are camere libere. Nevasta omului s-a arătat nemulţumită.

– Ei, lasă, femeie, a încercat să o liniştească omul, lasă, că ştie Dumnezeu ce e mai bine!

– Mai, omule, zise atunci femeia sa, dar ce poate fi bine când, uite! – nu avem unde sta peste noapte Citeste tot articolul

Ajutor dezinteresat

Ajutor dezinteresat

Într-o seară, un tânăr se întorcea acasă. Dar, din cauza întunericului ce se lăsase, s-a împiedicat de un bolovan şi, căzând, s-a lovit destul de tare.

Supărat foc, a plecat mai departe, dar un gând nu-i dădea pace. Ce căuta ditamai bolovanul în mijlocul drumului şi cum de nu l-a văzut la timp? Aoleu, dar dacă mai trec şi alţi oameni şi păţesc la fel ca el?

Chiar în acea clipă, tânărul s-a oprit şi, cu toate că se lovise destul de tare şi se grăbea să ajungă acasă, a făcut cale întoarsă până la bolovanul cu pricina pe care l-a împins la marginea drumului. Acolo putea să stea oricât, că nimeni nu s-ar mai fi împiedicat de el Citeste tot articolul

Harnicul, leneşul şi… ispitele

Harnicul, leneşul şi… ispitele

Într-o dimineaţă, un băiat s-a dus la bunicul său şi l-a întrebat:

– Bunicule, mereu spui că trebuie să fugim de păcate, dar cum să mă feresc eu de ispite?

– Ei, nepoate, ia spune-mi tu mie, dacă un om ar vrea să vâneze o pasăre şi ar vedea chiar deasupra sa una zburând, iar ceva mai încolo, o alta stând pe creanga unui pom, în care din ele crezi că ar trage cu puşca?

– Bineînţeles, bunicule, că vânătorul şi-ar îndrepta arma spre Citeste tot articolul

Greşeala

Greseala

În timp ce mergea pe drum, un călător a văzut într-o grădină un pom frumos, de crengile căruia atârnau nişte mere mari şi roşii de-ţi lăsa gura apă. Văzând omul că nu-i nimeni prin preajmă, ce s-a gândit ? Bine ar fi dacă ar gusta şi el câteva, aşa, de poftă!

Dar cum să facă? Până la pom trebuia să treacă de un gard înalt şi de o mare băltoacă. A stat el ce-a stat, s-a sucit, s-a învârtit, dar, nemaiavând răbdare, şi-a zis: „Fie ce-o fi!” şi a-nceput să se caţăre pe gard. Cu greu, a reuşit să ajungă în curte, dar supărat nevoie mare, fiindcă într-un ghimpe din gard îşi agăţase haina şi o rupsese. Acu, ce să mai facă!

Nu mai putea schimba nimic. Ba, mai mult, grăbindu-se, a uitat de băltoaca plină cu noroi şi s-a afundat în mâl.

Când, în sfârşit, a ajuns sub pomul cu pricina, a luat câteva mere, dar, uitându-se la ele cum arată, şi-a spus:

– E drept că am obţinut eu ce-am vrut, dar a meritat oare? Haina mea cea bună e ruptă, încălţările şi pantalonii murdari… Citeste tot articolul

Sa ne folosim de aceasta vreme a Postului, fiindca nu stim daca ni se va mai da o vreme ca aceasta…

“Sa ne folosim de aceasta vreme a Postului, fiindca nu stim daca ni se va mai da o vreme ca aceasta…”

Toate cele bune, pace, liniste si binecuvantare, dragii mei.

Pace, liniste si binecuvantare, oriunde v-ati afla, dragi romani de pretutindeni

Pace, liniste si binecuvantare, oriunde v-ati afla, dragi romani de pretutindeni

Cuvânt din apostolicele hotărâri, despre cum se cuvine a viețui

Cuvânt din apostolicele hotărâri, despre cum se cuvine crestinilor a viețui.

Aşezătorul de Lege al israilitenilor, Moise, a zis, ca din partea lui Dumnezeu: „Iată, am dat înaintea feței voastre, calea vieții și calea morții; deci, să-ți alegi ție viața, ca să fii viu”.

Dar noi, urmând mai ales Învățătorului Hristos zicem: „Două căi sunt: una a vieții, iar alta a morții”.

Deci, întâi este calea vieții, care pune lege așa: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, din tot sufletul tău și pe aproapele tău, ca pe tine însuţi și, pe scurt, ceea ce nu voiești pentru tine însuți, aceea nici altuia să nu faci”.

Să binecuvântezi pe cei ce te blestemă pe tine; roagă-te pentru cei ce te mânie pe tine. Să iubești pe vrăjmașii tăi. Că ce folos vă este vouă, zice, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc pe voi, că și păgânii așa fac.

Mantuitorul nostru Iisus Hristos

Mantuitorul nostru Iisus Hristos

Lasă-te de poftele tinerești.

De te va lovi cineva peste un obraz, să-i întorci lui și pe celălalt Citeste tot articolul

Este vremea sa iertam si sa cerem iertare – incepe Sfantul Post al Învierii Domnului – Postul Mare, Postul Pastilor sau al Sfintelor Pasti

Este vremea sa iertam si sa cerem iertare – incepe Sfantul Post al Învierii Domnului – Postul Mare, numit si Postul Pastilor sau al Sfintelor Pasti

Dragii mei, ca la inceputul oricarui Sfânt Post, este vremea să iertăm şi să cerem iertare, dacă vrem şi noi la rândul nostru să primim iertare pentru păcatele noastre de la Bunul Dumnezeu!

Iertaţi-mă iubiţi fraţi şi surori întru Domnul şi Bunul Dumnezeu să vă ierte şi pe frăţiile voastre! Amin!

Este vremea sa iertam si sa cerem iertare - incepe Sfantul Post al Învierii Domnului - Postul Mare, Postul Pastilor sau al Sfintelor Pasti

Este vremea sa iertam si sa cerem iertare – incepe Sfantul Post al Învierii Domnului – Postul Mare, Postul Pastilor sau al Sfintelor Pasti

Daca vrem sa simtim bucuria Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, trebuie sa postim, sa ne rugam, sa pazim curatenia, sa ne spovedim cu sinceritate si cei carora le vor da voie duhovnicii, aceia sa se impartaseasca, cu curatenie, iar atunci vom simti pe de-a-ntregul si cu adevarat, ce inseamna Invierea Domnului nostru Iisus Hristos, asa cum ne sfatuia si Parintele Arhimandrit Cleopa Ilie.

Cum să postim ne‐a învăţat Mântuitorul Iisus Hristos, iar Cuvântul Sfânt a fost consemnat în Sfânta Scriptură: “Când postiţi, nu fiţi posomorâţi ca făţarnicii; că ei îşi mânjesc feţele ca să le arate oamenilor că ţin post; adevăr vă grăiesc, îşi iau plata lor, Tu însă, când posteşti, unge‐ţi capul şi spală‐ţi faţa, pentru ca nu oamenilor să te arăţi că posteşti, ci Tatălui tău Care este întru ascuns; şi Tatăl, Care vede întru ascuns, îţi va răsplăti la arătare”. (Matei, 6, 16-18).

„Să postim cu bucurie”

Părintele Sofian Boghiu ne îndemna să postim cu bucurie, spre a culege toate roadele bune: “Postul trebuie să fie luminat, consimţit de bună voie, nu cu ciudă, ci să fie ca o bucurie. Nu un post cu ciudă sau ţinut de frică, pentru că atunci stomacul resimte postul ca o mare suferinţă, iar mintea culege numai mătrăgună şi numai răutăţi.

Dumnezeu nu vrea un astfel de post Citeste tot articolul

Părintele Savatie Baştovoi: Opriți-vă! Și dacă nu puteți desena ceva frumos, priviți-vă pur și simplu… Câţi mai trebuie să moară pentru a apăra caricaturi mizerabile şi pornografice?

Părintele Savatie Baştovoi: Opriți-vă! Și dacă nu puteți desena ceva frumos, priviți-vă pur și simplu… Câţi mai trebuie să moară pentru a apăra caricaturi mizerabile şi pornografice?

Părintele Savatie Baştovoi, unul din cei mai apreciaţi oameni de cultură de peste Prut, a făcut o analiză necruţătoare asupra revistei franceze Charlie Hebdo şi a celor ce au dus la tragedia de la Paris, scriind pe siteul Chisinaulcultural.md despre caricatură, că este o invenţie a modernităţii şi a fost folosită ca armă a sistemului.

Extras din Constitutia Romaniei, Articolul 30, paragrafele 6 si 7:

„(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.”

Probabil in Franta nu au valoare aceste articole…

Părintele Savatie Baştovoi: Opriți-vă! Și dacă nu puteți desena ceva frumos, priviți-vă pur și simplu... Câţi mai trebuie să moară pentru a apăra caricaturi mizerabile şi pornografice?

Părintele Savatie Baştovoi: Opriți-vă! Și dacă nu puteți desena ceva frumos, priviți-vă pur și simplu… Câţi mai trebuie să moară pentru a apăra caricaturi mizerabile şi pornografice?

Ce este o caricatură? Aș putea răspunde la această întrebare ca un copil educat de caricaturi. Nu aș greși dacă aș spune că m-am născut într-o țară-caricatură: URSS, că îmi înveleam bucățile de pîine cu unt pe care mi le luam la școală în gazeta ”Pravda” care era plină de caricaturi, că învățam într-o școală care avea un panou cu caricaturi, că îmi cumpăram înghețată și limonadă de la o alimentară pe peretele căreia era o caricatură, că citeam cărți pionierești ilustrate cu caricaturi, că uneori și oamenii îmi păreau caricaturi decupate din gazete.

Într-un cuvînt, eram înnebunit de caricaturi. Am studiat pictura și, la rîndul meu, am desenat caricaturi.

Caricatura este o invenție a modernității Citeste tot articolul

Nu amâna niciodată să-ţi faci curăţenie în suflet şi în viaţă

Nu amâna niciodată să-ţi faci curăţenie în suflet şi în viaţă

La un bătrân călugăr, a venit într-o zi un tânăr pentru a se spovedi şi a-i cere sfat. Din vorbă în vorbă, tânărul îi spuse:

– Părinte, sunt destul de rău. Aş vrea să mă schimb, dar nu pot. Îmi pierd uşor răbdarea. Atunci când mă enervez, vorbesc urât şi multe altele. Am încercat să mă schimb, dar nu am putut. Totuşi, eu sper că după ce voi mai creşte, voi putea să mă schimb, nu-i aşa?

Blandul Pastor - Mantuitorul nostru Iisus Hristos

Blandul Pastor – Mantuitorul nostru Iisus Hristos

– Nu, i-a răspuns bătrânul. Vino cu mine!

L-a dus pe tânăr în spatele chiliei, unde începea pădurea, şi i-a spus:

– Vezi acest vlăstar, ştii ce este?

– Da, părinte, un puiet de brad.

– Smulge-l Citeste tot articolul