Ai pierdut un om. Nu-ți pierde și inima încercând să înțelegi de ce nu te-a iubit. 🙏❤️
Uneori, cel mai tare doare că omul pe care l-ai sprijinit nu s-a întors nici măcar să te întrebe dacă mai poți.
Ai fost acolo. Ai ascultat, ai ajutat, ai făcut loc în viața ta. Iar când ai avut și tu nevoie de puțină căldură, te-ai trezit singur.
E firesc să doară. Dar să nu ajungi să crezi că ai greșit fiindcă ai iubit. Lipsa de recunoștință a cuiva nu șterge binele pe care l-ai făcut și nici nu hotărăște cât valorezi.
Poți să ierți și să pui hotare. Poți să-i dorești unui om binele, chiar dacă nu-l mai poți primi la fel de aproape.
Dumnezeu cunoaște și binele rămas fără mulțumire, și lacrima pe care n-a văzut-o nimeni. Adu-I durerea ta, chiar dacă astăzi nu găsești alte cuvinte decât: „Doamne, mă doare. Ajută-mă să nu mă înrăiesc.”
Da, suflet drag, poate că ai pierdut un om. Nu-ți pierde și inima încercând să înțelegi de ce nu te-a iubit. 🙏❤️
Trimite acest gând cuiva care a dăruit mult și astăzi se întreabă dacă a mai meritat.