Categoria Toate
Si daca tot e la moda „Selfie”, iata una impreuna cu o veche prietena si fiica duhovniceasca…
Si daca tot e la moda „Selfie”, iata una impreuna cu o veche prietena si fiica duhovniceasca, pe care o mai vizitez din cand in cand…
Ea, sora Constanta, este una dintre acele persoane care au trecut la cele vesnice chiar in fata mea, in timp ce-i citeam rugaciunile… si ma gandeam: „uite, moartea este aici, langa mine… si totusi a luat-o pe ea”.
Si daca tot e la moda „Selfie”, iata una impreuna cu o veche prietena si fiica duhovniceasca…
Stiti care-i miracolul? aici, in cimitir, am gasit o liniste deplina… Nu este nici un om nervos, nimeni nu injura, nimeni nu se grabeste, nimeni nu claxoneaza, nimeni nu critica… o adevarata scoala a vietii.
Doar un mesaj tacut al lor catre noi, cei vii: „Hei… ca tine am fost… Ca mine vei fii… Ai grija de sufletul tau, caci putin timp mai ai…!”
Sau cum spunea marele Ierarh Vasile cel Mare: „cea mai usoara cale de a fugi de pacat, este sa vezi pururea Moartea, inaintea ta…”
Bunul Dumnezeu sa o ierte si cu dreptii sa o odihneasca.
Rugaciuni catre Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta (23 Aprilie)
Rugaciuni catre Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta (23 Aprilie)
„Ca un apărător al celor robiţi şi celor săraci ocrotitor, celor bolnavi doctor, împăraţilor ajutător, Purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mantuiască sufletele noastre.”
„Cu nevoinţă bună te-ai nevoit prin credinţă, purtătorule de chinuri al lui Hristos şi păgânătatea chinuitorilor ai mustrat şi jertfă bine primită lui Dumnezeu te-ai adus. Pentru aceasta şi cunună de biruinţă ai luat; şi cu rugăciunile tale, sfinte, tuturor le dai iertare de greşeli.”
Rugaciunea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta, inainte de a i se taia capul cu sabia:
„Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul meu, că n-ai veselit pe vrăjmaşii mei, ci ai izbăvit sufletul meu ca pe o pasăre din cursă vânătorilor! Auzi-mă şi acum, Stăpâne, şi stai înaintea robului Tău în ceasul acesta de la sfârşit şi izbăveşte sufletul meu de meşteşugirile duhului celui din văzduh, al vrăjmaşului celui mare şi de duhurile cele necurate. Şi să nu le socoteşti păcatul celor ce au greşit înaintea mea, în neputinţa lor, ci iertare şi dragoste arată-le lor, ca şi aceia, cunoscându-Te, să câştige parte din Împărăţia Ta, împreună cu aleşii Tăi. Primeşte şi sufletul meu, împreună cu cei ce bine Ţi-au plăcut în veac, trecând cu vederea toate greşelile mele cele cu ştiinţă şi cu neştiinţă. Adu-ţi aminte, Stăpâne, de cei ce cheamă numele Tău Cel cu mare cuviinţă, că binecuvântat şi preamărit eşti în veci. Amin.”
Rugaciuni catre Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta
Troparul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe:
[wpyt_profile3]w3p6aD9y1As[/wpyt_profile3]
Film: „Viata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe” Citeste tot articolul
Invierea Domnului este indreptarea noastra
Învierea Domnului este îndreptarea noastră
Este bucurie şi lumină! Înviere şi bune nădejdi întru o viaţă plăcută lui Dumnezeu. Ne-am scăldat sufletele în lumina izvorâtă din mormântul cel dătător de viaţă. Am dus în casele noastre un strop de lumină, purtat în noaptea sfântă în lumânările aprinse, dar şi în inimile tresăltând de emoţie şi fericire.
Natura, atentă, a însoţit sărbătoarea pascală cu un spectacol uimitor şi anul acesta. Observăm cu toţii o transfigurare a întregii firi odată cu Învierea Domnului. După noaptea sfântă a bucuriei, dimineaţa toate se arată vii, pline de viaţă.
Hristos a Inviat!
Miroase a flori de rai, a primăvară: parfum de cer înlăcrimat de bucurie că Hristos a înviat din morţi. Într-un cuvânt, natura, până acum moartă, sărbătoreşte Învierea împreună cu noi.
Ne-am ostenit, fiecare după a lui putinţă, ca în Săptămâna Sfintelor Pătimiri să-I stăm Domnului aproape, să-L însoţim pe drumul Crucii, o cale ce măsoară distanţa dintre durere şi bucurie, întuneric şi lumină, moarte şi Viaţă. Am învăţat că Învierea Mântuitorului Hristos nu poate fi înţeleasă decât privind-o prin taina suferinţei, a Crucii Citeste tot articolul
Despre evaziunea fiscala a Bisericii
Despre evaziunea fiscala a Bisericii
În urmă cu câteva săptămâni am “nimerit” pe un post de televiziune – vă rog să mă credeți că nu-mi mai amintesc despre ce post TV era vorba… știți… de la o vârstă îmi pot permite unele pauze de memorie – și am văzut două doamne respectabile Monica Pop și Monica Tatoiu, înroșite la față de furie că “popii nu dau chitanță” și că cea mai mare evaziune fiscală în această țară o face Biserica.
Scriu acest articol acum pentru că nu am dorit să fiu răutăcios în postul Sfintelor Paști. Prezentarea celor două doamne este inutilă deoarece umple ecranul televizorului mai tot timpul.
Doamna Monica Pop este medic oftalmolog și directoarea spitalului de oftalmologie din București de langa hotelul Howard Johnson fost Dorobanți iar doamna Monica Tatoiu fostă profesoară de matematică în prezent… consultant al tuturor problemelor din această țară.
Despre evaziunea fiscala a Bisericii – Preot Nicolae Trușcă
Eu, un simplu “popă” de țară m-am simțit jignit când am auzit că “nici un popă din țara asta nu dă chitanță.” Citeste tot articolul
Aufruf zur Solidarität für die Familie des Säuglings Johann Nikolas, der am 19. April 2015 in einem tragischen Unfall ums Leben kam
Aufruf zur Solidarität für die Familie des Säuglings Johann Nikolas, der am 19. April 2015 in einem tragischen Unfall ums Leben kam
Wie ich schon einmal berichtet habe, haben die Eltern dieses Babys auf der Rückkehr vom Urlaub bei einem tragischen Unfall auf der A3 bei Hengersberg verloren:
Die Eltern des Säuglings (Vater 33, Mutter 25 Jahre alt) wurden mit mittelschweren Verletzungen ins Krankenhaus gebracht. Ihr Kind erwischte es schwer: Der vier Monate alte Bub (die Presse hat fünf Monte geschrieben), der ordnungsgemäß im Kindersitz auf der Rücksitzbank des Autos saß, starb trotz Reanimationsmaßnahmen auf dem Weg ins Klinikum Deggendorf.
Ich war aufgerufen Sonntag nach der Göttliche Liturgie, direkt nach Deggendorf ins Krankenhaus zu fahren und dort die enstprechende Gebete für solche Fälle zu praktizieren und Seelsorge für die betroffenen Eltern anzubieten. Es ist tragisch, so etwas zu sehen (hier mein Bericht Citeste tot articolul
Apel la solidaritate pentru parintii pruncului Johann Nikolas in varsta de doar patru luni, decedat in tragicul accident rutier din 19 Aprilie 2015
Apel la solidaritate pentru parintii pruncului Johann Nikolas in varsta de doar patru luni, decedat in tragicul accident rutier din 19 Aprilie 2015.
Hristos a Inviat!
Dragii mei, stiti cu totii povestea zilei de 19 aprilie 2015 (am scris mai pe pagina noastra credinta-ortodoxa.com) si anume ca acesti parinti si-au pierdut la intoarcerea din concediu pe unicul lor copil in varsta de doar patru luni:
Fiind in concediu (cine avea sa se gandeasca ce va urma?) Citeste tot articolul
Hristos a Inviat! Sa facem asta, dragilor… Acum!
Hristos a Inviat! Sa facem asta, dragilor…
Dragi prieteni, doar o singura data vom trece prin viata.
De aceea daca vom putea darui putina blandete, ori sa facem un bine cat de mic, unei fiinte asemenea noua, sa o facem acum, fara zabava, pentru ca alta data nu vom mai trece pe-aici…
Toate cele bune, pace, liniste si binecuvantare!
Parintele va iubeste si va binecuvinteaza.
Hristos a Inviat! Sa facem asta, dragilor… Acum!
Rugaciune pentru parintii care si-au pierdut copilul
Rugaciune pentru parintii care si-au pierdut copilul
Stapane, Doamne, Dumnezeul meu Cel milostiv si Preabun! Cel ce ai auzit oarecand glasul de durere al robului Tau lacob, care jelind pe fiul sau Iosif zicea: „plangand ma voi cobori in locuinta mortilor la fiul meu”.
Tu insuti, indurate Doamne, Cel ce ai dat mangaiere lui David, imparatul si proorocul, care odinioara se tanguia zicand: „Abesalom, fiul meu, fiul meu Abesalom! mai bine muream eu pentru tine! Eu, pentru tine Abesaloame, fiul meu! fiul meu!”.
Iar dumnezeiescul Tau Fiu si Mantuitorul nostru, din mare milostivire pentru durerea de parinte, a inviat pe fiica lui Iair, pe fiul vaduvei din Nain, si cu aceeasi mila si indurare a tamaduit pe fiica femeii cananeence.
Mantuitorul nostru Iisus Hristos
Insuti, Preabunule si milostive Stapane, cauta din cer si vezi durerea inimii unui parinte, care isi vede astazi rapita o mare nadejde a vietii sale, caci si in viata cea dreapta si buna a fiului meu (a fiicei mele) nadajduiam eu sa proslavesc, dupa cuviinta, puterea, intelepciunea, bunatatea si sfant numele Tau Citeste tot articolul
Părinți de îngeri – durere nemângâiată sau nădejde în Împărăția lui Dumnezeu?
Părinți de îngeri – durere nemângâiată sau nădejde în Împărăția lui Dumnezeu?
A fost odată ca niciodată o familie fericită. Darul primit de la Dumnezeu era Matei-Ionuț, o minune care întregea o lume formată din doar trei persoane. Era lumea unei familii. Așa începe fiecare poveste a fiecărei familii care este binecuvântată cu naștere de prunci.
Însă, în povestea noastră fericită, Matei-Ionuț a fost chemat în patria cerească, la doar câteva luni de la naștere. O adevărată dramă pentru întreaga familie. Pentru tânăra mamă… nu cred că există cuvinte care să poată descrie durerea care i-a împărțit, pentru totdeauna, inima în două: Matei-Ionuț și lumea.
Sunt bărbat și nu voi putea înțelege niciodată ce este în sufletul unui mame. Cred, însă, că cea mai mare demnitate de pe lumea aceasta este să fii mamă. Mama e totul, încă de dinainte de a afla că este însărcinată.
Părinți de îngeri – durere nemângâiată sau nădejde în Împărăția lui Dumnezeu?
Apoi, după ce află, se gândește la viitor: la întâlnirea cu minunea din pântece, la prima rochiță și la prima fundiță ori la primul costum cu papion, la primul zâmbet și la primii pași, chiar și la prima zi de grădiniță. Toate sunt acolo, în mintea și în sufletul ei… Și, deodată, visul se destramă…
Oricât și oricine ar încerca să înțeleagă, totul se limitează la o percepție rațională și lumească. Nu există cuvânt omenesc care să aline durerea. Cred că nici măcar cel mai mare orator sau psiholog nu poate găsi cuvânt pentru o mamă îndoliată.
Un ierarh și părinte al zilelor noastre a fost întrebat, în cadrul unei conferințe cu preoții de spitale, despre „cum și ce să zicem unei mame care tocmai și-a pierdut copilul?”
Părintele, după clipe bune de gândire, a răspuns: „Nu zice nimic… Taci și te roagă!… Căci tu, chiar și preot fiind, nu ai inimă de mamă!”
„Taci și te roagă!” este un îndemn corect. Doar rugăciunea poate aduce liniște într-o familie astfel încercată. Pentru că părinții care pierd un copil se vor lupta toată viața cu propria rațiune, încercând să schimbe perspectiva și să se adapteze la o realitate cruntă Citeste tot articolul