Monthly Archives: august 2017

aug. 10 2017

Sufletul bun şi sufletul rău – diferenţa între ele!?

„Sufletul nostru cunoaşte stări infinite şi în toate este şi nu este. Fiind atât de schimbător, s-ar părea că nici nu are o fire, zbuciumându-se neîncetat între bine şi rău. Într-un singur lucru sufletul îşi capătă integritatea: în lucrarea binelui. Dacă sufletul devine el însuşi atunci când face binele, înseamnă că toţi oamenii buni seamană între ei, pentru că au sufletele la fel. Doar oamenii răi sunt diferiţi, căci răul prin natura sa este dezbinător, ca cei care îl fac să nu aibă odihnă, nici mulţumire, nici suflet pereche.”

Savatie Baştovoi

Sufletul bun şi sufletul rău - diferenţa între ele!?

Sufletul bun şi sufletul rău – diferenţa între ele!?

aug. 9 2017

Dragi tineri si nu numai, vă rog să aveţi grijă cum conduceţi… Gândiţi-vă câte lacrimi şi durere lăsaţi în urma voastră!

„O viaţă tânără, curmată de un tragic accident…”

Update 10.08.2017 – Prietenii acestei familii care au organizat această acţiune, ne-au comunicat astăzi că s-a reuşit strângerea banilor necesari repatrierii lui Alexandru Ioan Moldovan şi a mai rămas un picuţ pentru cheltuielile necesare care vor urma. Totul a fost posibil prin acţiunea acestor oameni şi bunăvoinţa tuturor celor care aţi ajutat această familie atât de greu încercată. Vă mulţumim din suflet tuturor celor care aţi donat şi ne rugăm Bunului Dumnezeu să vă răsplătească şi să înmulţească această jertfă pe care aţi făcut-o. Fiţi binecuvântaţi!

***

Dragi prieteni, cu greu scriu aceste rânduri… Ieri am fost chemat la Clinica din Straubing, la căpătâiul unui tânăr în vârstă de 26 de ani din Mediaş, Alexandru Ioan Moldovan, care a fost grav rânit în urma unui cumplit accident de circulaţie petrecut la sfârşitul săptămânii trecute pe raza localităţii Gottfrieding (Dingolfing-Landau).

Dragi tineri si nu numai, aveţi grijă cum conduceţi... Gândiţi-vă câte lacrimi şi durere lăsaţi în urma voastră!

Dragi tineri si nu numai, aveţi grijă cum conduceţi… Gândiţi-vă câte lacrimi şi durere lăsaţi în urma voastră!

Datorită coliziunii foarte puternice cu remorca unui tractor, tânărul a fost atât de grav rănit, încât, după ce elicopterul l-a transportat la clinică, doar aparatele l-au mai menţinut în viaţă pentru două zile, ieri seara medicii declarând oficial decesul.

Ne-am rugat, aşa cum ne-a învrednicit bunul Dumnezeu să o facem, acolo, la secţia de terapie intensivă a clinicii. Au rămas în urmă soţia, un băieţel de doi ani, părinţi, prieteni, toţi cu inima sfâşiată de durere, multe lacrimi şi veşnica intrebare: „De ce?” Citeste tot articolul →

aug. 6 2017

Pierdem timpul fără rost, iar în pragul morții vom dori o clipă în plus – Părintele Efrem Filotheitul

Amintirea morţii subţiază conştiinţa, luminează mintea, arată calea mai curată. Să nu pierdem nici un minut, căci vom cere o clipă din timpul nostru pierdut şi nu ni se va da. De aceea, în fiecare minut să facem neguţătorie bună.

De suflet, care este veşnic şi nemuritor, trebuie să avem mare grijă, ca să nu-l pierdem. Sufletul nostru se pierde atunci când urmăm calea păcatului, când dobândim „cancerul” fărădelegii. Atunci suferim moarte sufletească, adică despărţirea pe veşnicie a sufletului de Dumnezeu.

Părintele Efrem Filotheitul

Părintele Efrem Filotheitul

Veşnicia este o mare taină. Lumea, trupul şi diavolul ne înşală şi ne aruncă în uitare! În ultimele clipe de suflare, când conştiinţa noastră va fi paralizată şi nu va mai putea să strige, atunci ce pregătire vom face? Atunci se va auzi glasul adevărului: „Când apune soarele, să-ţi aminteşti de Dumnezeu. Când a apărut ziua, unde am fost?” Citeste tot articolul →

aug. 5 2017

Lăsaţi oamenii în pace! Hristos ne cheamă pe fiecare, nu ne mai blocaţi accesul!

În biserică intri oricând: cu batic sau fără, în fustă sau în pantaloni, cu căruciorul lu’ bebe, cu părul vopsit sau nu, cu chipul machiat sau nu (ştergeţi totuşi rujul de pe buze, pentru a nu murdări Sfintele Odoare).

Mantuitorul Nostru Iisus Hristos

Mantuitorul Nostru Iisus Hristos

Cine se leagă de oameni atrăgând atenţia datorită vestimentaţiei sau a îngrijirii faciale, are probleme psihice. Cine te ghidează pe un ton superior, răcnind la tine pentru că ai atins cu dor o icoană veche, are probleme psihice. Cine îţi cere să ieşi afară cu ăia mici fiindcă se plimbă sau râd nevinovat, are probleme psihice.

Lăsaţi oamenii în pace! Hristos ne cheamă pe fiecare, nu ne mai blocaţi accesul! Citeste tot articolul →

aug. 4 2017

Liturghia mamei…

Ce alcătuire minunată este în trupul femeii. Odată cu zămislirea ei, din pântece, poartă în ea sămânţa dăruitoare de neamuri. Trupul ei, atât de perfect lutuit, pe zi ce trece, cu maturizarea lui, se transformă în vas al procreerii, al conlucrării cu Dumnezeu, al dăruirii şi al unei jertfiri permanente, al unui sacrificiu care devine însăşi raţiunea şi firea mamei de mai târziu.

Pe măsură ce anii trec, fiecare os al ei, fiecare bucăţică de carne, coapsele ei, tot corpul se pregăteşte încă de când şi ea era în pântece doar o adiere de viaţă, spre a da viaţă, spre a zidi un neam întreg, neamul ei prin care îşi va continua la rându-i trăirea şi în care va pune povestea neamului din care vine. Inima capătă un dor, mintea se subţiază, trupul se pregăteşte, fiinţa cere o nouă viaţă şi cu fiecare viaţă pe care o va accepta spre naştere femeia prinde viaţă, dar nu o viaţă constrânsă de timp ci una veşnică, ea îşi asigura continuitatea în neam, se adânceşte în Viaţă iar viaţa nu este nimeni alta decât Dumnezeu.

Mama este ca o Liturghie: Jertfeşte jertfindu-se. Ce bucurie să fii mamă! Ce minune! Ce dar! Ce binecuvantare!

Mama este ca o Liturghie: Jertfeşte jertfindu-se. Ce bucurie să fii mamă! Ce minune! Ce dar! Ce binecuvantare!

Acceptarea jertifirii trupului ei, acceptarea renunţării la ea este însăşi calea către fericire. Se face o ”ardere-de-tot” bineplăcută Lui Dumnezeu căci întreaga ei existenţă va fi o liturghisire, o liturghie închinată Creatorului Citeste tot articolul →

aug. 2 2017

„Căutaţi să vă apropiaţi sincer de Hristos şi lăsaţi lumea, cu păcatele ei, în pace” – Valeriu Gafencu

Rog din toată inima mea, plină de dragoste pentru voi, să urmaţi cu inima şi cu mintea voastră, pas cu pas, cuvânt cu cuvânt, tot ceea ce vă scriu eu acum.

Alta este viaţa, decât aceea pe care obişnuit, şi-o închipuie oamenii.

Altul este omul însuşi, decât acela ce se închipuie el.

Altul este adevărul, decât acela pe care şi-l închipuie mintea omenească.

De ani de zile vă scriu mereu din temniţă. Şi tot scrisul meu este străbătut de acelaşi fir continuu, de acelaşi adevăr central: Hristos, viaţa veşnică.

„Căutaţi să vă apropiaţi sincer de Hristos şi lăsaţi lumea, cu păcatele ei, în pace” - Valeriu Gafencu

„Căutaţi să vă apropiaţi sincer de Hristos şi lăsaţi lumea, cu păcatele ei, în pace” – Valeriu Gafencu

Fără îndoială, că de cele mai multe ori, trăind în realitatea întunecată şi întinată de păcat, furaţi fiind de vârtejul vieţii, v-aţi întrebat:

Ce-i cu Valea nostru scump, de ne scrie mereu… mereu acelaşi lucru, conştiinţa păcatului, Iubire… Hristos?

Vreau să fiu sincer şi deschis, până în cele mai adânci fibre ale sufletului Citeste tot articolul →